STUDIU DE CAZ

R. D.

Înv. Gligor Dana

Școala Gimnazială Câmpeni

Am ales acest caz fiind convinsă că pot ameliora situaţia creată, pot preveni abandonul şcolar al copilului, ştiind că printr-o implicare mai intensă şi cu un efort suplimentar se pot realiza ameliorări şi se pot recupera unele întârzieri înregistrate în dezvoltare, cauzate în mare parte de condiţiile de mediu familial şi lipsa totală de interes a familiei faţă de şcoală.

De asemenea am avut ca scop sprijinirea şi conştientizarea familiei în ceea ce priveşte rolul ei activ în creşterea şi educarea propriului copil, precum şi cu referire la relaţiile familie – copil-şcoală, relaţii ce trebuie bazate pe încredere şi respect reciproc.

JUSTIFICAREA ALEGERII CAZULUI

Am ales acest caz fiind convinsă că pot ameliora situaţia creată, pot preveni abandonul şcolar al copilului, ştiind că printr-o implicare mai intensă şi cu un efort suplimentar se pot realiza ameliorări şi se pot recupera unele întârzieri înregistrate în dezvoltare, cauzate în mare parte de condiţiile de mediu familial şi lipsa totală de interes a familiei faţă de şcoală.

De asemenea am avut ca scop sprijinirea şi conştientizarea familiei în ceea ce priveşte rolul ei activ în creşterea şi educarea propriului copil, precum şi cu referire la relaţiile familie – copil-şcoală, relaţii ce trebuie bazate pe încredere şi respect reciproc.

SITUAŢIE:

Comportament inadecvat în grup, comportament introvertit faţa de colegi, opoziţie faţă de sarcinile primite, rămânere în urmă la învăţătură.

OBIECTIVE

• determinarea cauzelor acestei situaţii

• eliminarea acestor cauze

• elaborarea unui proiect educaţional de intervenţie care să remedieze prin acţiune de consolidare situaţia, să ridice gradul de pregătire a copilului şi să se prevină abandonul şcolar, să-i redea încrederea în sine, să-l conducă spre o atitudine pozitivă.

  DESCRIEREA CAZULUI

  Caracterizarea generală a subiectului:

  R.D. este născută în 2005

  - Vârsta la intrarea în şcoală: 6 ani

  - Copil inadaptat, excesiv de timidă, introvertită în relaţie cu colegii, incapabilă de a finaliza o acţiune intelectuală, refuzul de aceptare a sarcinilor strict şcolare.

  Din cauza condiţiilor precare de mediu precum şi a lipsei de atenţie şi comunicare, a faptului că nu a frecventat cursurile învăţământului preşcolar, Delia prezintă o întârziere de aproximativ 2 ani faţă de normalitate, necesitând un program educativ special, intens pentru a recupera (pe cât este posibil) cunoştinţele, priceperile şi deprinderile pierdute şi a se putea integra în programul şi cerinţele şcolii.

  La nivelul organelor de simţ nu s-au constat probleme deosebite.

  Motricitatea fină, este slab dezvoltat, orientarea spaţială se realizează cu dificultate. Are un intelect limitat.

  Limbajul era situat la nivelul vârstei de 5 ani, având un vocabular sărac, prezintă defecte de vorbire (omisiuni, înlocuiri de sunete, repetări).

  Reprezentările sunt sărace. În gândire prezintă dificultăţi de analiză şi sinteză.

  Memoria­ – memorează cu mare greutate doar poezii scurte.

  Atenţia era instabilă.

  Are formate deprinderile elementare de muncă şi autoservire, dar nu prezintă dexteritate manuală în realizarea unor lucrări la abilităţi practice

  STRATEGII DE INTERVENŢIE A CADRULUI DIDACTIC

1. IDENTIFICAREA SUBIECTULUI ŞI A SITUAŢIEI:

   - Am observat timiditatea şi tendinţa spre intovertire a Deliei faţă de noii săi colegi;

   - Nerezolvarea sarcinilor şcolare;

   - Incapacitate de a finaliza acţiunile intelectuale;

   - Rămânere în urmă la învăţătură (La sfârşitul clasei pregatitoare nu reuşea să despartă în silabe, avea deficit de pronunţie, nu recunoştea toate literele alfabetului.)

2. DIAGNOZĂ ŞI PROGNOZĂ

   1. COLECTAREA INFORMAŢIILOR s-a realizat prin:

• şedinţe individuale la care a participat mama copilului;

• discuţii cu alte rude ale copilului;

• discuţii cu educatoarea;

• analiza documentelor şcolare: fişa psiho-pedagogică;

• analiza produselor activităţii: caiete, desene, fişe de evaluare, lucrări practice;

• observarea comportamentului şcolar.

1. 1. CUNOAŞTEREA VARIABILELOR SOCIO-FAMILIALE:

      -Stare civilă-părinţi: Divortați, mama trăieste în concubinaj, tatăl plecat în străinătate.

      -Istoria cuplului parental: - Mamă indiferentă;

      - Tatăl nu se implică.

• Situaţia familiei: -Minimul condiţiilor de trai, chiar sărăcie dar şi multă mizerie.

Mai are un frate cu un 4 ani mai mic. Cu toţii locuiesc într-o casă cu două camere (un dormitor şi o bucătărie).Primesc ajutor social. Nu au alte venituri.

• Atmosfera familială: - Tensionată , cauzată de consumul de alcool şi a gradului de incultură a membrilor familiei.
• Relaţia părinţi-copil: - Ameninţări verbale frecvente, injurii, pedepse.
• Cultura familială: - Ambii părinţi analfabeţi;

FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE EXAMINARE PSIHO-PEDAGOGICĂ

• Antecedente fiziologice:

Am luat legătura cu familia şi cu medicul pediatru pentru a afla istoricul dezvoltării fizice şi starea de sănătate a copilului.

- De la mamă nu am putut culege nici o informaţie pentru că susţine că nu-şi aminteşte, bunica a afirmat că nu a suferit de nici o boală gravă, doar simple răceli, roşu în gât, febră. Nici în baza de date a medicului de familie nu figurează ca fiind bolnavă cronic.

• Achiziţii şcolare: - minime

-Nu a frecventat grădiniţa;

-Reţine cu foarte mari eforturi cifre deşi am făcut asociaţii, comparaţii, desene care sa reprezinte mulţimea de X elemente, scrierea cifrei … totuşi, după un sfert de oră nu ştie ce cifră scrie.

-memorie foarte slabă;

-limbaj inadecvat;

-imposibilitatea concentrării atenţiei;

-motivaţie slabă;

-voinţă slabă;

-dexteritate manuală redusă;

• Petrecerea timpului liber:

-Participă la activităţile fizice ale familiei;

-Se joacă cu cei apropiaţi.

1. 1. OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR

• Conduită:

  -Timiditate excesivă

  -Comportament inadecvat în cadrul colectivului. Refuzul de a se juca cu colegii..

• Opoziţie faţă de colegi

  -Fură rechizitele;

  -Nerecunoaşterea faptei

  Motivare comportamant:

  -Lipsă de interes faţă de discipline tocmai pentru că nu le înţelege, e „depăşită „ de situaţie.

  -Cred că manifestă reticenţă faţă de propunerile colegilor tocmai pentru că a făcut prea puţin parte dintr-un colectiv, periodic chiar, nu cunoaşte normele/regulile relaţiilor de grup, nu a socializat de mică cu alţi copii şi poate fi chiar o formă de invidie.Poate fi şi o formă de răspuns la „răutăţile” şi tachinările copiilor care probabil că o „cataloghează” într-un fel în timpul pauzelor.

  Nonrăspuns la cerinţele programei şcolare

  -Refuză să îndeplinească cerinţele şcolare în afara prezenţei învăţătoarei –din incapacitatea de a finaliza o activitate intelectuală singur.

  -Lipseşte frecvent sau întârzie dimineaţa.

  -Nu vine îmbrăcată adecvat (nu are uniformă) şi nu respectă normele de igienă.

• Reacţii verbale inadecvate:

  - Injurii şi alte expresii de acest gen-dar nu în faţa învăţătoarei.

  III.PROGRAMUL DE INTERVENŢIE AL CADRULUI DIDACTIC :

• Parametrii după care este analizată situaţia:

-Elemente ale unui comportament delincvent (atitudine opozantă faţă de colegi, expresii verbale neadecvate, înşelătorie).

-Inadaptarea la norme şcolare, refuz de integrare în grup, randament şcolar minim, absenteism.

• Strategii de intervenţie:

- Pentru a rezolva situaţia existentă şi pentru a putea acţiona strategia pe care am aplicat-o a fost ca mai întâi să realizez o cunoaştere deplină a elevei ştiind foarte bine că numai aşa o voi putea înţelege şi ajuta. Apoi să o antrenez în acţiuni de susţinere şi exersare a psihomotricităţii fine. Pentru a putea să o sprijin pe copilă să dobândească aptitudini minimale în vederea integrării şcolare şi pentru a consilia părinţii am realizat metode de cunoaştere (individuale şi de grup) a personalităţii.

Am observat copilul în anumite situaţii, am studiat fişa medicală. La activităţi manifestă interes de scurtă durată.

Am intervenit prin:

-Dezvoltarea relaţiilor de colegialitate -colegii încep să-o încurajeze şi să-o ajute la efectuarea unor sarcini;

-Sprijin susţinut din partea învăţătoarei, acordarea unei ateţii deosebite :îi evidenţiez în public doar calităţile, o laud în zilele când s-a comportat frumos şi a fost mai activă;

-Antrenarea în activităţi ca: împărţitul mâncării, ştersul tablei şi orice altă activitate gospodărească –( primeşte cu plăcere sarcinile, a devenit dornică să mă ajute, săritoare), astfel a devenit membru activ al grupului.

-În jocurile didactice desfăşurate în clasă i se dau rolurile care-i plac.

-Este încurajată chiar şi pentru performanţe minime.

• Implementarea programului

Intervenţii realizate

Însuşirile şi capacităţile psihice ale unei persoane se exprimă şi în produsele activităţii sale: desene, colaje, construcţii. Analizând aceste produse am obţinut informaţii despre capacităţile psihice, despre coerenţa proceselor mintale, calitatea cunoştinţelor, despre nivelul dotării psihice. La început Delia nu ştia să ţină bine pixul în mână, iar desenele erau nişte mânzgăleli. Muşchii mici ai mâinii nu erau suficient dezvoltaţi pentru că nu au fost solicitaţi îndeajuns.. Am învăţat-o să îmbine forme geometrice pentru a obţine un colaj, contribuind la dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Am făcut exerciţii specifice pentru corectarea defectelor de vorbire. Am folosit exerciţii de orientare spatio – temporală, pentru însuşirea culorilor, pentru percepţia vizuală a formei şi redarea grafică.

Am constatat că Delia are nevoie de afectivitate şi de atenţie pentru câştigarea încrederii în sine şi în forţele proprii ,are nevoie să fie „văzută şi auzită”- acesta fiind primul pas care a făcut să –şi schimbe rapid şi radical comportamentul în clasă.

Prezentarea problemei şi motivarea ei

-Familiei şi copilului –prin discuţii privind norme şi responsabilităţi şcolare;

Evaluarea problemei

-Dezavantaje biologice (moştenire genetică –memorie deficitară-de la mamă)

-Dezavantaje psihologice (nivel minim de înţelegere, limbaj deficitar)

-Dezavantaje pedagogice (inconsecvenţa, chiar indiferenţa familiei faţă de şcoală)

Implementarea strategiilor

-În activitatea şcolară zilnică

-În activităţile extraşcolare

CONCLUZIILE INTERVENŢIEI

Familia Delieii nu a fost cooperantă şi interesată să cunoască posibilităţile de a progresa ale copilului. Nu au venit la şedinţele cu părinţii. Nu se interesează niciodată de situţia copilului asă cum au făcut şi până acum. Tot ce am avut de transmis familiei afost prin intermediul bunicii.

Am reuşit să-i câştig încrederea şi s-o fac să colaboreze cu mine pentru ca să poată recupera întârzierile.

În felul acesta am ajutat copilul să vină la şcoală cu optimism, chiar dacă nu are rezultate foarte bune.