Studiu rolul educatiei in formarea de valori si principii moral civice |
Scris de administrator
|
Joi, 08 Februarie 2018 20:58 |
STUDIU - ROLUL EDUCAŢIEI ÎN FORMAREA DE VALORI ŞI PRINCIPII MORAL – CIVICE
înv. Marc Aurica
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
Motto: ”Pentru a trăi între oameni, trebuie să ştii să te porţi cu oamenii”
Existenţa umană este practic imposibilă în afara civicităţii. Prezenţa cadrelor didactice, implicarea lor în crearea, menţinerea şi permanentizarea preocupărilor civice ţin de conţinutul, formele activităţii şi metodologia implicată, deci stilul fiecăruia.
Între componentele educaţiei, cea morală ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate a copilului. Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative specifice având o contribuţie în sfera morală.
Dimensiunea morală a educaţiei reprezintă o componentă esenţială atât a procesului instructiv-educativ cât şi a acţiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea conştiinţei şi conduitei civilizate a preşcolarului în conformitate cu normele sociale şi cu particularităţile de vârstă. Toate activităţile din şcoală au influenţă şi în direcţia educării morale, dar acest aspect este urmărit cu preponderenţă în activităţile din domeniul educaţiei pentru societate.
Domeniul educaţiei morale este delicat şi de aceea cere competenţă şi artă pentru a soluţiona numeroasele probleme pe care le ridică formarea profilului moral al unui copil. Aceasta înseamnă că un cadru didactic trebuie să ştie să aleagă şi să folosească cu măiestrie metodele care-i pot oferi şansele cele mai mari de succes. De asemenea, nu trebuie să uite nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoţită de exemplul său personal, de atitudinea ireproşabilă din punct de vedere moral în toate împrejurările.
Despre educatţia morală, istoria pedagogiei consemnează o diversitate de definiţii, începând cu filosofia şi inserţiile pedagogice din acest domeniu şi cu primii filosofi cum ar fi Socrate, Platon, Aristotel, din cadrul filosofiei antice. Pentru Socrate, respectiv pentru Platon, educaţia morală este un fel de terapie, îndeplinind deci o funcţie terapeutică, acordând unele circumstanţe unor greşeli şi fapte reprobabile săvârşite de om. Pornind de la ideea că oamenii greşesc din ignoranţă, că necunoaşterea binelui este cauza pentru care se fac greşeli, aceşti mari filosofi considerau că este suficient să explicăm ce este binele, pentru ca oamenii să-l şi înfăptuiască, deşi tot din antichitate s-a cristalizat şi dictonul: “văd binele, îl aprob, dar urmez răul”. Socrate si Platon rămân întemeietorii primei mari metode de educaţie morală - metoda însuşirii morale - prin care ei socoteau că se pot planta sau cultiva virtuţile în spiritele oamenilor.
În epoca modernă, psihologul francez Th. Ribot considera că educaţia morală înseamnă sau are ca scop dezvoltarea sentimentelor morale sau nobile, prin care omul poate ajunge la idealul de umanitate. Amintim, de asemenea, opinia lui I. Grigoraş (1995), care ne sugerează printr-o formulă succintă, legătura dintre morală, moralitate şi educaţia morală, adică, educaţia morală are calitatea de „factor al trecerii de la morală la moralitate”.
Existenţa umană este practic imposibilă în afara civicităţii. Prezenţa cadrelor didactice, implicarea lor în crearea, menţinerea şi permanentizarea preocupărilor civice ţin de conţinutul, formele activităţii şi metodologia implicată, deci stilul fiecăruia.
Între componentele educaţiei, cea morală ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate a copilului. Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative specifice având o contribuţie în sfera morală.
Dimensiunea morală a educaţiei reprezintă o componentă esenţială atât a procesului instructiv-educativ cât şi a acţiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea conştiinţei şi conduitei civilizate a preşcolarului în conformitate cu normele sociale şi cu particularităţile de vârstă. Toate activităţile din şcoală au influenţă şi în direcţia educării morale, dar acest aspect este urmărit cu preponderenţă în activităţile din domeniul educaţiei pentru societate.
Comportamentul moral se bazează pe cunoştinţe, sentimente, convingeri, deprinderi şi obişnuinţe, o voinţă puternică, încât urmărirea şi formarea acestora pretinde nu numai un program bine articulat ci şi un sistem coerent de metode şi procedee prin care să putem preveni apariţia unor eventuale obstacole şi să asigurăm realizarea la nivel ridicat a tuturor obiectivelor urmărite.
Formarea unui comportament moral pretinde o metodologie şi o strategie complexă, variată, dinamică şi adecvată numeroaselor componente care trebuie formate şi dezvoltate. Nu atât numărul metodelor şi procedeelor utilizate în acest proces reprezintă o dificultate, cât integrarea lor într-un sistem, articularea lor într-o metodologie flexibilă, adaptabile diverselor situaţii în care se găseşte dascălul şi elevul. Există, pe lângă metodele şi situaţiile generale de predare-învăţare, metode specifice de educaţie morală, ele fiind utilizate pentru formarea conştiinţei morale (mai ales metodele expozitive) sau pentru formarea comportamentului moral al copiilor (metode acţionale). Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui cadru didactic sunt: povestirea, explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea morală, dezbaterile morale, problematizarea, studiul de caz, exemplul, exerciţiul moral, aprecierea şi sancţionarea sau aprobarea şi dezaprobarea. Abilitatea şi măiestria educatorului îl vor ajuta să adapteze fiecare procedeu sau metodă la specificul situaţiei pe care o are de rezolvat. Metodele verbale se îmbină cu cele practice. Aprobarea şi dezaprobarea se pot succeda uşor, după cum metoda explicaţiei poate urma un exerciţiu sau un exemplu, sau analiza unui caz. Numeroase sunt şi jocurile didactice utilizate, cu substrat moral-civic. Acestea imprimă activităţii un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, de veselie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei,oboselii. Domeniul educaţiei morale este delicat şi de aceea cere competenţă şi artă pentru a soluţiona numeroasele probleme pe care le ridică formarea profilului moral al unui copil. Aceasta înseamnă că un cadru didactic trebuie să ştie să aleagă şi să folosească cu măiestrie metodele care-i pot oferi şansele cele mai mari de succes. De asemenea, nu trebuie să uite nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoţită de exemplul său personal, de atitudinea ireproşabilă din punct de vedere moral în toate împrejurările.
Cadrul organizatoric al educaţiei morale are valenţe formative importante în cazul utilizării metodelor cu abilitate. Se face necesară evaluarea nivelului educaţiei morale a fiecărui elev, pentru a putea supraveghea şi dirija permanent acest proces cu privire specială la realizarea unităţii dintre conştiinţă şi conduită.
Interesante şi apreciate de elevi sunt lecţiile care au ca temă prietenia, furtul, minciuna, cinstea, hărnicia, lenea etc., unde se poate folosi o gamă variată de metode şi mijloace didactice (povestirea morală, convorbirea, exemplul, studiul de caz, chestionare, concursuri etc.) realizarea unor compuneri literare a unor compoziţii plastice, a unor dramatizări stârnesc întotdeauna interesul şi plăcerea elevilor pentru acest gen de activităţi. Trebuie avut în vedere că accentul să cadă nu numai pe însuşirea unor conţinuturi, ci şi pe exersarea acestora în diverse situaţii şi mai ales pe trezirea interesului pentru cunoaşterea propriului eu.
Prin activităţi cu titluri sugestive (Prietenul la nevoie se cunoaşte; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face; Fapte pe măsura vorbelor etc.) se poate defini şi conştientiza rolul prieteniei, se pot cultiva simţul răspunderii şi al muncii, autonomia, declinarea identităţii. Se poate apela la analizarea unor fapte din viaţă, la lecturarea unor texte literare cu ţintă educativă directă, la vizite, excursii, jocuri didactice. Concursurile de desene, dramatizările, filmele didactice ş.a., sunt doar câteva mijloace didactice care contribuie la îmbogăţirea bagajului de reprezentări morale, determinându-i pe copii să emită judecăţi morale corecte (prin elaborarea unor criterii de apreciere a conduitei celorlalţi) care vor fi aplicate şi în autoevaluarea propriului comportament.
Profilul moral al copiilor se construieşte treptat şi cere o multitudine de aspecte şi caracteristici, unele de profunzime (idealuri ce se apără cu pasiune, aspiraţii, caracteristici de onestitate, responsabilitate, preţuire a muncii şi opiniilor altora, a adevărului, libertăţii de opinii şi a dreptăţii), trăsături de suprafaţă alimentate de cele de profunzime (politeţea, loialitatea etc.) şi trăsături morale operaţionale de tensiuni diferite (hărnicia, punctualitatea, spiritul de ordine etc.).
Orele de educaţie civică se desfăşoară sub semnul interacţiunii şi comunicării cu scopul găsirii unor soluţii constructive acolo unde se impune. Educaţia civică în şcoală este sinonimă cu educaţia pentru viaţă.
Privite în ansamblu, toate metodele educaţiei morale pot avea un aport important la formarea conştiinţei şi conduitei morale a copiilor. Îmbinarea lor armonioasă asigură concordanţa între trebuinţe, tendinţe şi cerinţe morale cât şi între libertate şi constrângere. Măiestria didactică se va concretiza în acele strategii care vor da copilului impresia libertăţii chiar în acţiunile şi cerinţele care îi sunt impuse.
Bibliografie:
Ambrus, Z., Programe educaţionale: Activităţi şi metode de grup pentru formarea moralităţii şi civismului elevilor, Presa Universitară Clujeană, 2004.
Cristea, S., Pedagogie generală. Managementul educaţiei. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară. Ediţia a doua, revizuită, Editura Aramis, Bucureşti, 2000.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 22:03 |
|
MIHAIL SADOVEANU - ITINERARUL VIEȚII
-Studiu de cercetare-
Prof. Mureṣan Mihaela
Liceul Teoretic Ana Ipǎtescu, Gherla
Se pune ȋntrebarea ȋn ce mǎsurǎ parcursul vieții unui scriitor ȋṣi pune amprenta asupra actului sǎu... Read more
PRINCIPALELE DOCUMENTE
REFERITOARE LA DREPTURILE OMULUI ŞI ALE COPILULUI
Profesor Lazar Mihaiela
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalãu
„La urma urmelor, unde încep drepturile universale? În locuri mici, aproape de casă …
Doar dacă aceste... Read more
MITOLOGIE SLAVĂ șI GRECO-ROMANĂ. STUDIU COMPARATIV.
Autor: Dragnea Mihai
Mitologia, ca domeniu de cercetare științifică, reprezintă un ansamblu de povești[1]; mythos în greacă înseamnă ”poveste” sau ”legendă”. De-a lungul istoriei, aceste... Read more
Modificare Metodologie-cadru privind
mobilitatea personalului didactic în anul şcolar 2012-2013
OMECTS 4071/15.05.2012
ORDIN nr. 4071/15.05.2012 pentru modificarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin OMECTS... Read more
Planificare model pentru educatie fizica si sport invatamant gimnazial
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari... Read more
Fisa inscriere probe de aptitudini 2014
Descarca anexa la fisa de inscriere admitere in clasa a IX-a, an scolar 2014-2015, pentru participarea la probele de aptitudini sau la probele de verificare... Read more
FELUL COMPLEMENTULUI ÎN NOUA GRAMATICĂ ACADEMICĂ
Profesor Ciobanu Elena-Corina
Liceul Teoretic Buziaș, Timiș
Noua gramatică academică[1], lansată la începutul anului 2006, ne prezintă fenomenele lingvistice care aparţin gramaticii cuvântului... Read more
FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE
NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat... Read more
CREATIVITATEA – TRĂSĂTURĂ COMPLEXĂ DE PERSONALITATE
înv. Marc Aurica
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
E necesară cunoaşterea valenţelor creatoare ale fiecărui individ fiind impusă de practica orientării şcolare, de necesitatea plasării lui în…
Lansarea platformei integrate pentru metodologiile
Examenelor si programelor nationale dezvoltate de MECTS
Secretarul de Stat pentru invatamant preuniversitar, domnul Stelian Fedorca, a participat miercuri, 31 octombrie, la conferinta de lansare a proiectului…
MONUMENTE DIN COMUNA DUMBRĂVENI
STATUIA GENERALULUI ALEXANDR SUVOROV
Prof. Ciobotaru Ana-Maria
Şcoala Gimnazială Măicăneşti
Rezumat: Judeţul Vrancea are o mulţime de locuri istorice care nu sunt cunoscute tuturor turiştilor.
Comuna Dumbrăveni este situată în… MESERIA DE DASCĂL – CONSIDERAŢII
Profesor Oana Alexe
G.P.P. nr. 15, Focşani
A fi educator este fără îndoială, meseria cea mai importantă şi nobilă a omenirii, pentru că are acces direct la sufletul… DISCURSUL PUBLIC CA MODALITATE DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂŢII ŞI APTITUDINILOR ELEVULUI
Prundeanu Ciprian, Profesor Limba Engleză,
Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timişoara
Rezumat: Dezbaterea şi discursul public sunt modalităţi extrem de utile în…
ROLUL PROFESORULUI LA CLASÃ
Institutor Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I - VIII nr. 2 Vorniceni, Judetul Botosani
Oricare ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul profesorului este proeminent,… ANONIM
CHESTIONAR PENTRU ELEVI
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN EDUCAŢIA COPILULUI
Am dori să cunoaştem cateva aspecte referitoare la implicarea familiei în educaţia copiilor şi a relaţiilor dintre familie şi şcoală.
Răspunsurile pe care le vom obţine… MEMORII
Adolescenţa lui Mircea Eliade – itinerariu spiritual
Dragomir Marian,
Colegiul Tehnic “Elie Radu” Ploieşti
Characterized as "an exciting Bildungsroman, the only of its kind in our language" by Serban Cioculescu, the autobiographical…
INTERVENȚIA PSIHOPEDAGOGICĂ
PE FOND INTELECTUAL PRECAR
Prof.educator Mureșan- Chira Gabriel
CRDEII Cluj- Napoca
Rezumat: Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii…
|