Studiu rolul educatiei in formarea de valori si principii moral civice |
Scris de administrator
|
Joi, 08 Februarie 2018 20:58 |
STUDIU - ROLUL EDUCAŢIEI ÎN FORMAREA DE VALORI ŞI PRINCIPII MORAL – CIVICE
înv. Marc Aurica
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
Motto: ”Pentru a trăi între oameni, trebuie să ştii să te porţi cu oamenii”
Existenţa umană este practic imposibilă în afara civicităţii. Prezenţa cadrelor didactice, implicarea lor în crearea, menţinerea şi permanentizarea preocupărilor civice ţin de conţinutul, formele activităţii şi metodologia implicată, deci stilul fiecăruia.
Între componentele educaţiei, cea morală ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate a copilului. Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative specifice având o contribuţie în sfera morală.
Dimensiunea morală a educaţiei reprezintă o componentă esenţială atât a procesului instructiv-educativ cât şi a acţiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea conştiinţei şi conduitei civilizate a preşcolarului în conformitate cu normele sociale şi cu particularităţile de vârstă. Toate activităţile din şcoală au influenţă şi în direcţia educării morale, dar acest aspect este urmărit cu preponderenţă în activităţile din domeniul educaţiei pentru societate.
Domeniul educaţiei morale este delicat şi de aceea cere competenţă şi artă pentru a soluţiona numeroasele probleme pe care le ridică formarea profilului moral al unui copil. Aceasta înseamnă că un cadru didactic trebuie să ştie să aleagă şi să folosească cu măiestrie metodele care-i pot oferi şansele cele mai mari de succes. De asemenea, nu trebuie să uite nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoţită de exemplul său personal, de atitudinea ireproşabilă din punct de vedere moral în toate împrejurările.
Despre educatţia morală, istoria pedagogiei consemnează o diversitate de definiţii, începând cu filosofia şi inserţiile pedagogice din acest domeniu şi cu primii filosofi cum ar fi Socrate, Platon, Aristotel, din cadrul filosofiei antice. Pentru Socrate, respectiv pentru Platon, educaţia morală este un fel de terapie, îndeplinind deci o funcţie terapeutică, acordând unele circumstanţe unor greşeli şi fapte reprobabile săvârşite de om. Pornind de la ideea că oamenii greşesc din ignoranţă, că necunoaşterea binelui este cauza pentru care se fac greşeli, aceşti mari filosofi considerau că este suficient să explicăm ce este binele, pentru ca oamenii să-l şi înfăptuiască, deşi tot din antichitate s-a cristalizat şi dictonul: “văd binele, îl aprob, dar urmez răul”. Socrate si Platon rămân întemeietorii primei mari metode de educaţie morală - metoda însuşirii morale - prin care ei socoteau că se pot planta sau cultiva virtuţile în spiritele oamenilor.
În epoca modernă, psihologul francez Th. Ribot considera că educaţia morală înseamnă sau are ca scop dezvoltarea sentimentelor morale sau nobile, prin care omul poate ajunge la idealul de umanitate. Amintim, de asemenea, opinia lui I. Grigoraş (1995), care ne sugerează printr-o formulă succintă, legătura dintre morală, moralitate şi educaţia morală, adică, educaţia morală are calitatea de „factor al trecerii de la morală la moralitate”.
Existenţa umană este practic imposibilă în afara civicităţii. Prezenţa cadrelor didactice, implicarea lor în crearea, menţinerea şi permanentizarea preocupărilor civice ţin de conţinutul, formele activităţii şi metodologia implicată, deci stilul fiecăruia.
Între componentele educaţiei, cea morală ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate a copilului. Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative specifice având o contribuţie în sfera morală.
Dimensiunea morală a educaţiei reprezintă o componentă esenţială atât a procesului instructiv-educativ cât şi a acţiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea conştiinţei şi conduitei civilizate a preşcolarului în conformitate cu normele sociale şi cu particularităţile de vârstă. Toate activităţile din şcoală au influenţă şi în direcţia educării morale, dar acest aspect este urmărit cu preponderenţă în activităţile din domeniul educaţiei pentru societate.
Comportamentul moral se bazează pe cunoştinţe, sentimente, convingeri, deprinderi şi obişnuinţe, o voinţă puternică, încât urmărirea şi formarea acestora pretinde nu numai un program bine articulat ci şi un sistem coerent de metode şi procedee prin care să putem preveni apariţia unor eventuale obstacole şi să asigurăm realizarea la nivel ridicat a tuturor obiectivelor urmărite.
Formarea unui comportament moral pretinde o metodologie şi o strategie complexă, variată, dinamică şi adecvată numeroaselor componente care trebuie formate şi dezvoltate. Nu atât numărul metodelor şi procedeelor utilizate în acest proces reprezintă o dificultate, cât integrarea lor într-un sistem, articularea lor într-o metodologie flexibilă, adaptabile diverselor situaţii în care se găseşte dascălul şi elevul. Există, pe lângă metodele şi situaţiile generale de predare-învăţare, metode specifice de educaţie morală, ele fiind utilizate pentru formarea conştiinţei morale (mai ales metodele expozitive) sau pentru formarea comportamentului moral al copiilor (metode acţionale). Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui cadru didactic sunt: povestirea, explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea morală, dezbaterile morale, problematizarea, studiul de caz, exemplul, exerciţiul moral, aprecierea şi sancţionarea sau aprobarea şi dezaprobarea. Abilitatea şi măiestria educatorului îl vor ajuta să adapteze fiecare procedeu sau metodă la specificul situaţiei pe care o are de rezolvat. Metodele verbale se îmbină cu cele practice. Aprobarea şi dezaprobarea se pot succeda uşor, după cum metoda explicaţiei poate urma un exerciţiu sau un exemplu, sau analiza unui caz. Numeroase sunt şi jocurile didactice utilizate, cu substrat moral-civic. Acestea imprimă activităţii un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, de veselie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei,oboselii. Domeniul educaţiei morale este delicat şi de aceea cere competenţă şi artă pentru a soluţiona numeroasele probleme pe care le ridică formarea profilului moral al unui copil. Aceasta înseamnă că un cadru didactic trebuie să ştie să aleagă şi să folosească cu măiestrie metodele care-i pot oferi şansele cele mai mari de succes. De asemenea, nu trebuie să uite nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoţită de exemplul său personal, de atitudinea ireproşabilă din punct de vedere moral în toate împrejurările.
Cadrul organizatoric al educaţiei morale are valenţe formative importante în cazul utilizării metodelor cu abilitate. Se face necesară evaluarea nivelului educaţiei morale a fiecărui elev, pentru a putea supraveghea şi dirija permanent acest proces cu privire specială la realizarea unităţii dintre conştiinţă şi conduită.
Interesante şi apreciate de elevi sunt lecţiile care au ca temă prietenia, furtul, minciuna, cinstea, hărnicia, lenea etc., unde se poate folosi o gamă variată de metode şi mijloace didactice (povestirea morală, convorbirea, exemplul, studiul de caz, chestionare, concursuri etc.) realizarea unor compuneri literare a unor compoziţii plastice, a unor dramatizări stârnesc întotdeauna interesul şi plăcerea elevilor pentru acest gen de activităţi. Trebuie avut în vedere că accentul să cadă nu numai pe însuşirea unor conţinuturi, ci şi pe exersarea acestora în diverse situaţii şi mai ales pe trezirea interesului pentru cunoaşterea propriului eu.
Prin activităţi cu titluri sugestive (Prietenul la nevoie se cunoaşte; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face; Fapte pe măsura vorbelor etc.) se poate defini şi conştientiza rolul prieteniei, se pot cultiva simţul răspunderii şi al muncii, autonomia, declinarea identităţii. Se poate apela la analizarea unor fapte din viaţă, la lecturarea unor texte literare cu ţintă educativă directă, la vizite, excursii, jocuri didactice. Concursurile de desene, dramatizările, filmele didactice ş.a., sunt doar câteva mijloace didactice care contribuie la îmbogăţirea bagajului de reprezentări morale, determinându-i pe copii să emită judecăţi morale corecte (prin elaborarea unor criterii de apreciere a conduitei celorlalţi) care vor fi aplicate şi în autoevaluarea propriului comportament.
Profilul moral al copiilor se construieşte treptat şi cere o multitudine de aspecte şi caracteristici, unele de profunzime (idealuri ce se apără cu pasiune, aspiraţii, caracteristici de onestitate, responsabilitate, preţuire a muncii şi opiniilor altora, a adevărului, libertăţii de opinii şi a dreptăţii), trăsături de suprafaţă alimentate de cele de profunzime (politeţea, loialitatea etc.) şi trăsături morale operaţionale de tensiuni diferite (hărnicia, punctualitatea, spiritul de ordine etc.).
Orele de educaţie civică se desfăşoară sub semnul interacţiunii şi comunicării cu scopul găsirii unor soluţii constructive acolo unde se impune. Educaţia civică în şcoală este sinonimă cu educaţia pentru viaţă.
Privite în ansamblu, toate metodele educaţiei morale pot avea un aport important la formarea conştiinţei şi conduitei morale a copiilor. Îmbinarea lor armonioasă asigură concordanţa între trebuinţe, tendinţe şi cerinţe morale cât şi între libertate şi constrângere. Măiestria didactică se va concretiza în acele strategii care vor da copilului impresia libertăţii chiar în acţiunile şi cerinţele care îi sunt impuse.
Bibliografie:
Ambrus, Z., Programe educaţionale: Activităţi şi metode de grup pentru formarea moralităţii şi civismului elevilor, Presa Universitară Clujeană, 2004.
Cristea, S., Pedagogie generală. Managementul educaţiei. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară. Ediţia a doua, revizuită, Editura Aramis, Bucureşti, 2000.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 22:03 |
|
SFATURILE PREŢIOASE ALE ABSOLVENŢILOR
Fabian Iren Boglarka, profesor,
Liceul Teoretic ,,Arany Janos” Salonta
Dacă ar trebui să definesc aceste rânduri ca tipsau categorie de text, aş avea mari dificultăţi.
Totul... Read more
Calendarul de desfasurare a evaluarii nationale
pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2012-2013
Vezi Calendarul de desfasurare a evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2012-2013.
In Monitorul... Read more
Grupuri de lucru evaluari,
examene si concursuri nationale 2015-2016
Vezi apelul pentru selectia cadrelor didactice in grupurile de lucru pentru evaluarile, examenele si concursurile nationale din... Read more
SUCCESUL ȘCOLAR. PERSPECTIVA FINLANDEZĂ
Prof. Alexandru Colțan
Școala Gimnazială Săcălaz, jud. Timiș
În ultima decadă, sistemul educațional finlandez a atins constant... Read more
COMPETENŢELE UNUI PROFESOR
Prof. Nadia Breazu,
Colegiul Tehnic Motru, Jud. Gorj
Cuvinte cheie: psihopedagogic, psihosocial, autoinstruire
Rolul de profesor este, poate, în... Read more
EVALUAREA ŞCOLARĂ
IANIN MĂDĂLINA, profesor limba franceză,
Colegiul Tehnic „Emanoil Ungureanu”, Timişoara
Evaluarea şcolară este un factor important în predare deoarece cuantifică rezultatele învăţării dar are... Read more
ROLUL MODERNIZATOR AL NAŢIUNII
Profesor Petcu Camelia
Liceul Tehnologic Măneciu, Judeţul Prahova
Herder era de părere că adevăratele culturi se nasc nu pentru a se... Read more
ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI
înv. Gligor Dana
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află... Read more
EUGEN LOVINESCU – Relativismul şi subiectivismul judecăţilor de valoare.
Mutaţia valorilor estetice. STUDIU
Prof. Dr. Elena Nadia Vesa
Şcoala cu clasele I-VIII, Vidra
Personalitatea contradictorie a lui E. Lovinescu a fost străbătută permanent…
ANEXA Nr. 5
la regulament
Fisa de observare a lectiei
- model -
Unitatea de invatamant: .......................................................................................................................................................
Data: ..........................
Numele si functia cadrului didactic inspectat/asistat: ...........................................................................................................
Specialitatea: ........................................................................................................................................................................
Clasa: ...........................................…
DESPRE TERAPIA PRIN JOC ŞI EFICIENŢA ACESTEIA ÎN OBŢINEREA UNOR COMPORTAMENTE DEZIRABILE LA COPII
Profesor psihopedagog Ştefănescu Adreana
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională ”Speranţa” Timişoara, judeţul Timiş
Acest articol evidenţiază tehnici eficiente…
CAPITOLUL II
Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar
SECTIUNEA a 7-a
Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB
Art. 54. -
Managementul calitatii inspectiei scolare consta in crearea unor sisteme si…
STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE
ÎN PREDARE-ÎNVÃtARE
Institutor Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani
- rezumat -
Procesul didactic al studierii limbii… ECOLOGIE CREŞTINĂ
prof. Ciprian Nazare
Colegiul Tehnic „Traian”, Galaţi
Motto:
“Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum. Pentru că făptura aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui… 11. Solvenţi
În anii 50, inhalarea de cleiuri a fost larg răspândită în rândul adolescenţilor americani şi suedezi. Adezivii care conţin toluol şi solvenţi volatili erau picuraţi pe batiste (care…
STUDIU DE CAZ
DESPRE CAUZELE ALBIRII RECIFURILOR DE CORALI
Prof. Dimitriu Alina
Grup Școlar Agricol Alexandria, jud. Teleorman
Recifurile de corali sunt printre cele mai diverse…
DACII ÎN ANALELE FRANCE (SECOLUL IX)
Dragnea Mihai
Analele Regatului Francilor (latină Annales regni Francorum, Annales Laurissenses maiores; germană Reichsannalen) reprezintă o serie de scrieri cu caracter istoric, ce ne informează despre…
|