|
COMUNICAREA DIDACTICĂ ŞI MANAGERIALĂ ÎN ŞCOALĂ.
STUDIU DE CAZ ÎN UNITATEA ŞCOLARĂ
ALEXANDRU MACEDONSKI, MELINEŞTI, DOLJ
Prof. Drd. Miron Costina Violeta
Absolventă a Masteratului Management Educaţional Preuniversitar
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea din Piteşti
Apogeul comunicării se regăseşte în epoca modernă, cu toate că omul modern simte absenţa unei comunicări reale deoarece comunicarea pare a se adresa tuturor, dar puţini resimt acest lucru, cu toate că teoretic, comunicarea este procesul de transmitere de la un individ la altul şi de la un grup la un alt grup social, însemnând viaţă şi posibilitatea coexistenţei oamenilor.
Comunicarea este considerată o componentă şi o resursă capitală a funcţionării organizaţiei, oamenii comunică pentru că simt nevoia să se implice, să fie legaţi unii de alţii, să-şi simtă contribuţia în cadrul unui grup, să-şi ofere şi să ofere stabilitate prin cunoaştere. Comunicarea evoluează odată cu noi, se transformă şi ne transformă cu fiecare clipă pe care o trăim începând cu clipele petrecute pe băncile şcolilor şi continuând cu viaţa de educator. Organizaţia este un sistem social în care oamenii interacţionează pentru realizarea unor scopuri comune, scopuri regăsite şi-n activitatea didactică unde elevul se modelează pentru a deveni omul matur de mâine. Comunicarea organizaţională este un proces, de regulă intenţionat, de schimb de mesaje între persoane, grupuri şi niveluri organizatorice, esenţial este ca, în cadrul organizaţiei, să se realizeze o comunicare eficientă, care ,,apare atunci când oamenii potriviţi primesc la timp informaţia potrivită”. Comunicarea organizaţională apare la toate nivelurile conducerii, se realizează pe toate treptele ierarhice şi între acestea, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Am fost învăţată că nu trebuie să uităm că trei lucruri nu pot fi întoarse din drum:
1. timpul;
2. săgeata trasă;
3. cuvântul rostit – sau alte forme ale comunicării.
Comunicarea este prezentă în tot ce facem în viaţă şi este esenţială pentru a putea munci, trăi şi modela şi trebuie să aibă un mesaj adaptat la interlocutor, mesaj de observarea atitudinii psihologice a acestuia. Este vorba de fapt, de a-l cunoaşte pe celălalt, dar şi de a te cunoaşte pe tine însuţi, pentru a alege propriul registru psihologic adaptat la cel al interlocutorului. Important nu este să trimitem cât mai multe mesaje, ci felul cum le recepţionăm, fapt care conduce la o comunicare eficientă.
Niciun fel de activitate, de la banalele activităţi ale rutinei cotidiene şi până la cele mai complexe activităţi desfăşurate la nivelul organizaţiilor, societăţilor sau culturilor, nu mai pot fi imaginate în afara procesului de comunicare.
Managementul constă, mai presus de orice, în realizarea, cu ajutorul comunicării, a unui proces de influenţare interpersonală exercitat într-o situaţie anumită şi îndreptat spre atingerea sau îndeplinirea unor obiective.
A conduce o instituţie înseamnă a comunica, înseamnă înainte de toate a transmite idei, sentimente, decizii subordonaţilor şi posibilitatea de întoarcere a informaţiilor.
Comunicarea managerială reprezintă o formă a comunicării interumane, un instrument de conducere cu ajutorul căruia managerul îşi poate exercită atribuţiile, comunicarea înseamnă aproape totul în management, indiferent că este vorba despre comunicare formală, informală sau nonformală.
Comunicarea didactică poate fi definită ca un schimb de mesaje, cu conţinut specific, între cadru didactic şi elevi.
Noi, cadrele didactice prin comunicare putem face necunoscutul să fie cunoscut, exprimând anumite idei in termeni cunoscuţi, randamentul comunicării adult-copil nu se reduce doar la ceea ce spunem, ci depinde şi de atitudinea noastră. Ea potenţează sau frânează comunicarea, sporeşte sau chiar poate anula efectele conţinuturilor transmise verbal. Blocajele de comunicare dintre elev şi profesori sunt generate de faptul că profesorul nu-l consideră pe elev partener de discuţie cu drepturi egale în comunicare.
Comunicarea este un ansamblu de acţiuni care au în comun transmiterea de informaţii în interiorul perechii emiţător- receptor în limbaj articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup.
Universalele comunicării au fost puse în evidenţă de către Meyer-Eppler (1973).
E ® emiţător (sursă)
R ® receptor (destinatar)
Cod ® sistem de semne comun, cel puţin în parte, emiţătorului şi receptorului
Re ® repertoriul emiţătorului
Rr ® repertoriul receptorului
partea haşurată ® repertoriul comun celor două repertorii
Nu întotdeauna suntem capabili sa influenţăm sau să schimbăm personalitatea celuilalt dar, cel puţin, trebuie să fim pregătiţi să ne studiem propria-persoană pentru a observa dacă o schimbare în comportamentul nostru poate genera reacţii satisfăcătoare.
Un manager apelează la tăcere ca mijloc de comunicare nonverbală, deoarece a şti să taci este o calitate a omului preţuită din cele mai vechi timpuri, chiar și prin tăcere oamenii comunică.
Pentru manager, percepţia diferită a celor din jur constituie un obstacol care poate fi diminuat sau eliminat prin efortul de a cunoaşte şi înţelege oamenii astfel încât să poată fi depăşite situaţiile in care comunicarea este deformată şi se transformă în conflicte, care sunt componente ale vieţii.
Grupul Şcolar Alexandru Macedonski, Melineşti, Dolj. G.S Alexandru Macedonski, Melineşti, judeţul Dolj a luat fiinţă ca o necesitate datorită faptului că pe Valea Amaradiei unde este amplasat a luat amploare o puternică exploatare petrolieră, Grupul Şcolar fiind o pepinieră de cadre calificate. Unitatea are un efectiv de 50 cadre didactice şi aproximativ 700 elevi ţi activitatea managerială este îndeplinită de către director în persoana D-lui prof. Micu Cristinel şi de către director adjunct în persoana D-lui prof. Roşca Aurel în colaborare cu managerii Schelei de Foraj şi de Extracţie Petrolieră.
Cadrele didactice, în special cele tehnice aveau activitatea de pregătire a elevilor, obstrucţionată de lipsa spaţiului destinat laboratoarelor şi atelierelor şcolare. Printr-o bună comunicare între manageri şi subalterni, ultimii au reuşit să lămurească de acest neajuns conducerea, profitând de oportunitatea obţinerii de fonduri europene, s-au întocmit proiecte, care au devenit realitate, în prezent unitatea şcolară beneficiind de laboratoare şi ateliere moderne şi echipate corespunzător. Întâmpinând greutăţi la obţinerea autorizaţiei sanitare printr-o bună comunicare şi colaborare s-a reuşit forarea unui puţ de mare adâncime cu apă potabilă, rezolvând atât necesarul de apă potabilă şi menajeră. Aceste două exemple fiind câteva din realizările unităţii şcolare din localitatea Melineşti, realizări bazate în primul rând pe comunicare şi pe un management performant.
Cu toate că este o unitate şcolară având cu prioritate pregătirea tehnică, dar având şi elevi cu reale calităţi artistice şi literare, se simţea necesitatea apariţiei de reviste şcolare, unde tinerii studioşi să-şi etaleze talentul şi priceperea în ale literaturii pentru a fi cunoscuţi şi de către elevii din alte unităţi şcolare. A răspuns la acest proiect, care a luat naştere tot printr-o comunicare între elevi şi diriginţi, d-na Prof. Drd. Miron Costina Violeta, care a beneficiat şi de pregătirea de excepţie din cadrul Universităţii din Piteşti ca masterandă şi de înţelegerea Ambasadei Franţei de la Bucureşti ca parteneră, înfiinţând revista în limba română Alexandru Macedonski şi revista în limba franceză La vie francophone, reviste, care au fost apreciate şi premiate. Pe lângă cele două reviste, a mai fost înfiinţată şi o a treia avându-l ca redactor-şef fondator, pe managerul unităţii, Prof. Roşca Aurel, revistă în limba franceză, numită sugestiv Regard Jeune.
Fiecare om este unicat de personalitate, pregătire, experienţă, aspiraţii, iar unicatele de personalitate generează modalităţi diferite de comunicare, una dintre aceste modalităţi diferite de comunicare, alese de mine ca masterandă, pentru că aţi dorit şi mi-aţi permis să aprind şi eu lumânarea în ale cunoaşterii în educaţie de la candelabrul cu multe lumânări ce au stat aprinse timp de un an şi jumătate la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din Piteşti pentru care cu mâna pe inimă,
COMUNIC:
VĂ MULŢUMESC!
Bibliografie:
ABRIC, J., Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002
CUCOŞ, Constantin, 1998, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
CUCOŞ, Constantin, Comunicarea didactică, în: Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996
EZECHIL, Liliana, Comunicarea educaţională în context şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică, Buc
FERRY Giles (trad.), Dialogul în educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975
GOLU, Pantelimon, Fenomene şi procese psihosociale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989
IONESCU, Miron; RADU, Ion (coord.), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995
MACARIE, Tiberiu, Suport de curs, MEP, Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
MARINESCU, Paul, Managementul instituţiilor publice, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 2003
MUCCHIELLI, Alex, Comunicare în instituţii şi organizaţii, Iaşi, Editura Polirom, 2008
MUCCHIELLI, Alex, Teoria proceselor de comunicare, Bucureşti, Institutul European, 2006
PÂNIȘOARĂ, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Polirom, 2006
POSTELNICU, Constantin., Fundamente ale didacticii şcolare, Tipografia Universităţii din Craiova, 2000
SHAPIRO, D., ”Conflictele şi comunicarea” Ed. Arc, Bucureşti, 1998
ȘOITU, Laurenţiu, 1997, Pedagogia comunicării, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
ŢINICĂ S., PETROVAI, D., ”Comunicare şi managementul conflictului”, Centrul de Resurse ARES, Cluj-Napoca,1999
www.communicationides.com
www.divavillage.com
www.msn.com/images/communication failure
|
