Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Reguli de ameliorare a comunicarii didactice
Scris de administrator   
Vineri, 08 Iulie 2016 08:54

REGULI DE AMELIORARE A COMUNICĂRII DIDACTICE

Oprescu Eugenia - profesor

Liceul Tehnologic Virgil Madgearu Roşiori de Vede

Formarea competenţelor comunicative constituie un obiectiv major în cunoaşterea realităţii. Una dintre căile principale de antrenare a comunicării constă în identificarea blocajelor care reduc semnificativ fidelitatea sau eficienţa transferului de mesaj. Blocajele comunicării pot avea asemenea intensitate, încât între informaţia transmisă şi mesajul perceput să existe diferenţe vizibile. Perturbaţiile pot fi de natură internă-fiziologice, perceptive, semantice, interpersonale sau intrapersonale- şi de natură externă-apărute în mediul fizic în care are loc comunicarea (poluare fonică puternică, întreruperi succesive ale procesului de comunicare etc.).

Cuvinte cheie: comunicare, comunicare didactică, bariere de comunicare, blocaj de comunicare.

Comunicarea didactică se referă la transmisia şi schimbul de informaţii dintre educator şi elev şi invers, la circulaţia de impresii, trăiri afective, judecăţi de valoare, comenzi, cu scopul de a îmbogăţi sfera cunoştinţelor, pentru a determina modificări comportamentale. Ea vizează în principal înţelegerea, pentru asigurarea căreia educatorul are un rol activ, în sensul că el acţionează ca un filtru ce selectează, organizează şi personalizează informaţia.

Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greşit sensul pe care emiţător a vrut să i-l dea. Scopul studierii comunicării este acela de a reduce cauzele care provoacă aceste fenomene. Barierele pot fi găsite în orice sistem comunicaţional şi de aceea e mai corect să spunem că mesajul transmis nu e niciodată mesaj receptat.

Comunicarea didactică, ca şi comunicarea generală interumană, este supusă unor perturbări numeroase şi variate. O analiză extinsă a acestora şi o sistematizare riguroasă a lor ne oferă Dorina Sălăvăstru într-una din lucrările sale. Autoarea clasifică aceste perturbări astfel:

-a. blocaje determinate de caracteristicile persoanei angajate în comunicarea didactică (profesorul pe de o parte, elevul pe de alta);

-b. blocaje determinate de relaţiile social-valorice existente între participanţii la relaţia de comunicare didactică;

-c. blocaje determinate de particularităţile domeniului în care se realizează comunicarea didactică .

Pentru o comunicare eficientă trebuie să se respecte o serie de reguli cum ar fi:

-să se utilizeze mesaje adresate la persoana I focalizate pe ceea ce simte emiţătorul şi pe comportamentul interlocutorului, prevenind relaţiile defensive în comunicare. Procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoţiile şi descrie comportamentele fără a face evaluări şi atacuri la persoană;

-să fim spontani în exprimarea opiniilor personale, să nu ne impunem punctul de vedere. Manipularea este şi ea o formă de comunicare însă transmite un mesaj de nonacceptare şi neîncredere în deciziile luate.

-să ascultăm cu atenţie, căci ascultatul activ este o modalitate de a asculta şi a răspunde, care duce la îmbunătăţirea înţelegerii reciproce şi la depăşirea obstacolelor în comunicare. Comunicarea empatică conţine mesaje de înţelegere, compasiune şi afecţiune faţă de interlocutor.

-să evităm stereotipurile şi prejudecăţile deoarece duc la opinii negative despre ceilalţi, sunt cauze ce duc la discriminare şi chiar la violenţă.

-să utilizăm mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilităţi noi de rezolvare a unei situaţii. Uneori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligenţa sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea sa de a-şi rezolva singură problema.

-să nu criticăm interlocutorul. Critica nu duce neapărat la schimbarea celeilalte persoane.

-să evităm ameninţările şi pedepsele. Insistând în aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme ori situaţii, se vor genera sentimente negative;

-să nu fim moralizatori deoarece aceasta cauzează sentimente de nelinişte, stimulează resentimentele şi blochează exprimarea sinceră a celeilalte persoane;

-să ţinem cont de factorii sentimentali, să încercăm să convingem prin argumentare logică, fără a duce la frustrare, pentru a nu bloca comunicarea;

-să nu dăm dovadă de superioritate pentru că aceasta determină formarea unei relaţii defectuoase de comunicare. Egalitatea înseamnă acceptarea necondiţionată şi respectarea fiecărei persoane, indiferent de nivelul său de cultură sau pregătire profesională;

-să utilizăm parafrazarea dar nu foarte des, aceasta fiind o metodă care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient.

-să dăm posibilitatea explorării soluţiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, a ascultării reflexive, a discutării posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative etc.

-să folosim tactica devierii când dorim să schimbăm cursul conversaţiei de la preocupările celeilalte persoane la propriile preocupări;

-să citim limbajul corpului, concentrându-ne atenţia pe factorii cheie: expresia feţei, tonul, ţinuta corpului sau gesturile.

O comunicare eficientă presupune identificarea şi depăşirea blocajelor ce pot interveni în cadrul acesteia la un anumit moment dat, prin asigurarea alternativelor de eficientizare. Realizarea acestui deziderat presupune dezvoltarea unor deprinderi şi abilităţi comunicative interlocutorilor. Lipsa deprinderilor sociale sau insuficienta lor dezvoltare sunt asociate cu probleme emoţionale şi comportamentale, cu dificultăţi de adaptare socială.

Dificultăţile de stabilire şi menţinere a relaţiilor interpersonale reduc calitatea şi frecvenţa experienţelor de învăţare, ceea ce atrage scăderea performanţelor şcolare.

Rolul comunicării este acela de a favoriza experienţele de învăţare şi totodată de a asigura o protecţie faţă de comportamentele de risc, de a preveni stările de afectivitate negativă (timiditate, pierderea stimei de sine etc.).

BIBLIOGRAFIE:

1. Abric, J., Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iași, 2002;

2. Baban, A., Consiliere educaţională, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.

3. Iacob, L., Comunicarea didactică, în Psihologie şcolară (coordonator A.Cosmovici, L. Iacob), Editura Polirom, Iaşi, 1998.

4. Liliana Ezechil, Comunicarea educaţională în context şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.

5. Pânişoară, I. , Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

6. Sălăvăstru, D. , Psihologia educaţiei , Editura Polirom , Iaşi, 2004.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Experiente de lucru europene pentru o bu…

Experiente de lucru europene pentru o buna integrare pe piata muncii Life Long Learning Program Educatie pe tot parcursul vietii

“EXPERIENṬE DE LUCRU EUROPENE PENTRU O BUNĂ INTEGRARE PE PIAṬA MUNCII” “Life Long Learning Program”/“Educaţie pe tot parcursul vieţii”     Drd. prof. ing.  LILIANA CÎMPAN Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu” Şimleu Silvaniei, Sălaj   Rezumat Un cadru propice...

Read more

Sesiune speciala la examenul de bacalaur…

SESIUNEA SPECIALĂ LA EXAMENUL DE BACALAUREAT PENTRU ELEVII COMPONENŢI AI LOTURILOR OLIMPICE     Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare" şi Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu - Karpen" din Bacău vor găzdui, în perioada 19...

Read more

Colindam colind strabun

Colindam colind strabun

Colindam colind strabun  

Read more

Violenta in scoala agresiunea

VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ. Agresiunea.   Profesor: Teodorescu Lăcrămioara Şcoala cu clasele I-VIII Faraoanele           ,, Atâta timp cât oamenii vor folosii violenţa pentru a combate violenţa, aceasta va exista întotdeauna printre noi ,, Michael...

Read more

Bauturi racoritoare consumate

  CE BĂUTURI RĂCORITOARE CONSUMĂM?     Autor: Mihail Robert - Theodoru Profesor coordonator: Mînză Lidia Instituţia: Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”   Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obţinute...

Read more

Creativitatea si stimularea potentialulu…

CREATIVITATEA ȘI STIMULAREA POTENȚIALULUI CREATIV LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ Comoli Doina, prof. înv. primar Școala Gimnazială Nr. 96, București Creativitatea marchează întreaga personalitate și...

Read more

Dezvoltarea creativitatii prin activitat…

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE INTEGRATE Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metoda, o strategie modernă,...

Read more

Rolul noilor tehnologii informationale a…

ROLUL NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ASUPRA PROCESELOR EDUCAŢIONALE   Prof. Răzvan Diaconu-Popovici   Societatea contemporană a fost caracterizată ca o lume digitală sau o reţea în care noile tehnologii mass-media sunt vectori de dezvoltare socială...

Read more