Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Conditii externe ale invatarii scolare
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

CONDIŢII EXTERNE ALE ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE

 

 

Prof. Dinu Maria

Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj

 

 

 

 

Învăţarea şcolară, acest proces de receptare şi asimilare de informaţii şi de influenţe educative, dar şi procesul de receptare şi asimilare a însuşirilor psihice ale personalităţii, ocupă un loc important pentru dezvoltarea psihică a viitorului adult.

Există două feluri de învăţare: învăţarea spontană, din familie, din grupuri, din viaţa profesională şi învăţarea sistematică, din cadrul şcolii.

Printre condiţiile externe ale procesului de învăţare, putem enumera: atmosfera din şcoală, atitudinea profesorului, pregătirea lui profesională, aranjarea clasei. Dascălul va trebui să folosească în special metode active care să-i antrenează pe elevi.

Stilul de viaţă al elevului are şi el un rol extrem de important în învăţare. El trebuie să-şi formeze de mic un regim de viaţă, cu respectarea orelor de somn, masă, şcoală. El trebuie să-şi formeze un stil individual de studiu.

Nu în ultimul rând, profesorul va trebui să colaboreze permanent cu familia. În concluzie, toţi aceşti factori externi au un rol important în învăţarea şcolară.

Cuvinte cheie: învăţarea şcolară, condiţii interne, condiţii externe.

 

 

Învăţarea, în sens larg, este un proces de formare sau de restructurare a unui comportament. În cadrul dezvoltării psihice şi al formării personalităţii adulte, ea ocupă un loc central, datorită faptului că prin învăţare, individul dobândeşte noi comportamente. Învăţarea şcolară este un proces de receptare şi asimilare de informaţii şi influenţe educative, de reorganizare, de construcţie şi dezvoltare a proceselor cognitiv-operaţionale, psihomotrice şi afective, dar şi un proces de receptare şi asimilare a însuşirilor psihice ale personalităţii.

Se pot distinge două forme ale învăţării:

- învăţarea spontană, neorganizată care se petrece în familie, în grupurile de joacă sau în timpul exercitării unei profesiunii.

- învăţarea sistematică, ce se realizează în special în şcoli, ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare.

Achiziţiile învăţării cuprind un evantai larg de produse, de la simple noţiuni la concepţii structurate asupra realităţii, de la reacţii motrice elementare la performanţe de exceptie. Prin învăţare, se dezvoltă continuu structurile cognitive, afective, motorii.

Eficienţa învăţării depinde de condiţii interne, de procesele cognitive, afective şi volitive, de motivaţie, atenţie, interese de cunoaştere, aptitudini şi atitudini, dar şi de condiţii externe.

Toţi factorii din ambianţa şcolară influenţează asupra randamentului învăţării. Cel mai important este profesorul, ţinuta, atitudinea lui şi, în special, măiestria didactică. Pregătirea lui pentru activitatea didactică condiţionează succesul şcolar al elevilor. El va trebui să folosească cu precădere metodele active, angajând astfel elevii în procesul de elaborare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor. Intervine apoi rolul grupului şcolar, influenţa mentalităţii clasei, care poate fi uneori pozitivă, dar şi negativă.

Funcţionalitatea spaţiilor şcolare, întreaga ambianţă: clădirea şcolii, aspectul clasei, schimbarea locurilor de învăţare, atmosfera de lucru din şcoală şi din clasă, orarul şcolii, influenţează învăţarea şcolară. Clasa trebuie să fie spaţioasă, bine luminată şi încălzită. Mobilierul să fie în culori pastelate ca şi zugrăveala. Pereţii să nu fie goi, dar nici prea încărcaţi.

În predare, profesorul va avea în vedere ca materialul didactic să fie accesibil pentru elevi, adecvat nivelului de gândire a elevilor, să fie structurat logic şi prezentat în mod gradat. La începutul învăţării randamentul creşte şi apoi scade treptat. După o învăţare intensă, este recomandată o stare de inactivitate, odihnă activă sau somn.

Un rol important are şi regimul de viaţă al elevului, respectarea unor ore fixe pentru masă, studiu şi repaos. Şcolarul trebuie să-şi însuşească încă din clasele primare o bună tehnică de organizare a studiului.

În vederea creării unui cadru extern optim al învăţării, dirigintele trebuie să colaboreze cu familia, deoarece mulţi părinţi nu cunosc regulile elementare ale studiului sistematic şi copiii lor studiază în condiţii cu totul neprielnice.

În concluzie, procesul de predare-învăţare şi evaluare nu se poate realiza decât cu ajutorul condiţiilor externe.

 

 

Bibliografie:

Băban, A., Consiliere educaţională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001

Stoica, M., Stoica, M., Pedagogie şi psihologie pentru examenele de definitivare şi grade didactice: profesori, institutori, învăţători, studenţi, Gheorghe Alexandru, Craiova, 2009

 Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Dacia, Cluj-Napoca, 2004

 

 

Învãtarea, în sens larg, este un proces de formare sau de restructurare a unui comportament. În cadrul dezvoltãrii psihice si al formãrii personalitãtii adulte, ea ocupã un loc central, datoritã faptului cã prin învãtare, individul dobândeste noi comportamente. Învãtarea scolarã este un proces de receptare si asimilare de informatii si influente educative, de reorganizare, de constructie si dezvoltare a proceselor cognitiv-operationale, psihomotrice si afective, dar si un proces de receptare si asimilare a însusirilor psihice ale personalitãtii.

Se pot distinge douã forme ale învãtãrii:

- învãtarea spontanã, neorganizatã care se petrece în familie, în grupurile de joacã sau în timpul exercitãrii unei profesiunii.

- învãtarea sistematicã, ce se realizeazã în special în scoli, ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare.

Achizitiile învãtãrii cuprind un evantai larg de produse, de la simple notiuni la conceptii structurate asupra realitãtii, de la reactii motrice elementare la performante de exceptie. Prin învãtare, se dezvoltã continuu structurile cognitive, afective, motorii.

Eficienta învãtãrii depinde de conditii interne, de procesele cognitive, afective si volitive, de motivatie, atentie, interese de cunoastere, aptitudini si atitudini, dar si de conditii externe.

Toti factorii din ambianta scolarã influenteazã asupra randamentului învãtãrii. Cel mai important este profesorul, tinuta, atitudinea lui si, în special, mãiestria didacticã. Pregãtirea lui pentru activitatea didacticã conditioneazã succesul scolar al elevilor. El va trebui sã foloseascã cu precãdere metodele active, angajând astfel elevii în procesul de elaborare a cunostintelor si formarea deprinderilor. Intervine apoi rolul grupului scolar, influenta mentalitãtii clasei, care poate fi uneori pozitivã, dar si negativã.

Functionalitatea spatiilor scolare, întreaga ambiantã: clãdirea scolii, aspectul clasei, schimbarea locurilor de învãtare, atmosfera de lucru din scoalã si din clasã, orarul scolii, influenteazã învãtarea scolarã. Clasa trebuie sã fie spatioasã, bine luminatã si încãlzitã. Mobilierul sã fie în culori pastelate ca si zugrãveala. Peretii sã nu fie goi, dar nici prea încãrcati.

În predare, profesorul va avea în vedere ca materialul didactic sã fie accesibil pentru elevi, adecvat nivelului de gândire a elevilor, sã fie structurat logic si prezentat în mod gradat. La începutul învãtãrii randamentul creste si apoi scade treptat. Dupã o învãtare intensã, este recomandatã o stare de inactivitate, odihnã activã sau somn.

Un rol important are si regimul de viatã al elevului, respectarea unor ore fixe pentru masã, studiu si repaos. ªcolarul trebuie sã-si însuseascã încã din clasele primare o bunã tehnicã de organizare a studiului.

În vederea creãrii unui cadru extern optim al învãtãrii, dirigintele trebuie sã colaboreze cu familia, deoarece multi pãrinti nu cunosc regulile elementare ale studiului sistematic si copiii lor studiazã în conditii cu totul neprielnice.

În concluzie, procesul de predare-învãtare si evaluare nu se poate realiza decât cu ajutorul conditiilor externe.


 

 

Bibliografie:

Bãban, A., Consiliere educationalã, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.

Stoica, M., Stoica, M., Pedagogie si psihologie pentru examenele de definitivare si grade didactice: profesori, institutori, învãtãtori, studenti, Gheorghe Alexandru, Craiova, 2009

Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernã, Dacia, Cluj-Napoca, 2004.

 

Ultima actualizare în Miercuri, 07 Aprilie 2010 22:11
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Schimbari in programa de invatamant din …

SCHIMBĂRI ÎN PROGRAMA DE ÎNVĂțĂMÂNT DIN TOAMNĂ MEN aduce schimbări privind programa de învățământ pentru anul școlar 2014-2015. Se pare că cei mai afectați vor fi elevii din clasele I-IV. Astfel, Ministerul...

Read more

IMAGOLOGIA LITERARA COMPARATA

STUDIU PRIVIND IMAGOLOGIA LITERARÃ COMPARATÃ Prof. Maria Drãgulescu Şcoala Generalã Nr. 7, Tg-Jiu     Câteva repere teoretice si metodologice   O directie de cercetare în domeniul stiintelor...

Read more

Regulament de organizare si functionare …

Regulament de organizare si functionare a Consiliului national de etica din invatamantul preuniversitar

Read more

Transferul elevilor de la o scoala la al…

Transferul elevilor de la o scoala la alta modificat   Au aparut modificari in ceea ce priveste transferul elevilor de la o scoala la alta. Aceste modificari se regasesc in Ordinul privind...

Read more

Structura anului scolar 2012-2013 prin o…

Structura anului şcolar 2012-2013 prin ordin 3794 din 2012     MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ORDIN Nr. 3.794/2012 privind structura anului şcolar 2012–2013 M.Of. nr. 296 din 5.5.2012   În temeiul art. 94 alin. (2)...

Read more

ORA DE COMPUNERE - UN PAS SPRE CREATIVIT…

ORA DE COMPUNERE – UN PAS SPRE CREATIVITATE   Prof. Rodica Ioana Obreja Colegiul De Ştiinte „Grigore Antipa”, Brasov     Prezentul articol vizeazeazã aspecte legate de importanta desfãsurãrii orelor de compunere în liceu...

Read more

Proiect de parteneriat scoala familie

PROIECT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ-FAMILIE Înv. Dana Gligor Școala Gimnazială Câmpeni Am realizat acest parteneriat pentru a consolida relația cu familiile elevilor și a-i...

Read more