Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Contributia mijloacelor de invatamant la formarea reprezentarilor si a notiunilor
Joi, 08 August 2013 10:58

CONTRIBUŢIA MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

LA FORMAREA REPREZENTĂRILOR ŞI A NOŢIUNILOR

 

Prof. Bobariu Liliana

Școala Gimnazială Vidra

 

Modernizarea învăţământului, în conformitate cu cerinţele reformei, presupune găsirea unor noi tehnologii didactice care să contribuie la optimizarea procesului instructiv-educativ, utilizarea mijloacelor de învăţământ răspunde nevoii de a multiplica şi diversifica resursele de informaţie, de a mări posibilităţile de pătrundere în tainele inaccesibile perceperii exterioare, de a îmbunătăţi comunicarea pentru a nu se limita doar la cea vorbită şi scrisă.

Mijloacele de învăţământ devin deci instrumente efective de instrucţie şi educaţie, de formare, care dau posibilitatea cunoaşterii inaccesibile şi ilustrarea acesteia. Ele sensibilizează elevii şi le dezvoltă capacitatea de observare, realizează, la nivel superior, comunicarea (informarea), facilitând unitatea dialectică dintre senzorial şi raţional.

Obţinerea performanţelor în domeniul instrucţiei cu ajutorul mijoacelor de învăţământ depinde de mai mulţi factori. De acees, integrarea armonioasă a acestora în cadrul lecţiei trebuie să se realizeze prin corelarea cu metodele active, neputând fi folosite izolat de celelalte metode didactice.

În cadrul lecţiilor, tehnologia de integrare a tehnologiilor trebuie să fie animată de spiritul didacticii moderne, care pune accentul pe activizarea elevilor, pentru a le solicita un efort intelectual, orientat spre descoperirea prin explorare a noi adevăruri, crearea unor situaţii-problemă, găsirea soluţiilor la probleme şi verificarea acestora, situarea elevului bun în centrul acţiunii educative, stimularea motivaţiei învăţării, promovarea conexiunii inverse, de reglaj, în orice moment al lecţiei.

Oricare ar fi forma de integrare a mijloacelor de învăţământ în activitatea didactică, folosirea acestora presupune şi o pregătire prealabilă a cadrului didactic, care trebuie să stabilească mijloacele de învăţământ necesare activităţii, modalităţile de efectuare a unui experiment, sarcinile de lucru pentru elevi, probleme de evaluare a rezultatelor, starea de funcţionare a aparaturii folosite.

Pe lângă pregătirea profesorului, este neapărat necesară o pregătire prealabilă a elevilor, care să le permită înţelegerea, nu memorarea mecanică a unor cunoştinţe. Cu toate că prezintă o serie de calităţi în optimizarea procesului de învăţământ, ele devin însă o componentă a tehnologiei didactice moderne numai în măsura în care institutoarea le foloseşte în momentul cel mai potrivit al lecţiei, asigurându-se astfel creşterea randamentului şcolar al elevilor şi înlăturarea eşecului. Ţinând cont de contribuţia deosebită pe care mijloacele de învăţământ existente în şcoală, cât şi cele pe care le vom confecţiona.

 La folosirea materialului didactic de tot felul, fie tradiţional, fie modern, nu trebuie uitat că folosirea abuzivă duce la imposibilitatea desprinderii de concret sau creează uneori confuzii. Calitatea materialului didactic trebuie să răspundă cerinţelor de ordin etic şi ştiinţific şi chiar de protecţia muncii.

Coloritul materialului folosit să fie adecvat, sugestiv şi, în limita posibilităţilor, să-l imite pe cel natural. Aşa cum susţine J. Brunner, mijloacele de învăţământ oferă elevului trăirea prin substituţia unei experienţe care rămâne totuşi directă, el având convingerea participării la această experienţă.

Utilizarea mijloacelor de învăţământ în cadrul procesului instructiv-educativ ridică unele probleme psihopedagogice, deoarece procesul predării şi al învăţării decurge acum în alte condiţii decât cele obişnuite. Ele creează o ambianţă mai favorabilă prezentării şi receptării informaţiei, sub aspectul interesului, al declanşării afectivităţii copiilor, al stimulării imaginaţiei, gândirii, memoriei.

Modalităţile obişnuite de comunicare orală şi scrisă se intercondiţionează cu procedee specifice de expresie audio-vizuală, fiind influenţate astfel ritmurile obişnuite de activitate (de percepţie, înţelegere) şi sistemul relaţiilor (învăţător-elev).

„Prin intermediul mijloacelor de învăţământ, elevul poate să călătorească prin continente, să străbată oceane, să escaladeze munţii, să se avânte în zbor, să se scufunde în mări, şcolarul poate vedea acum lumea altfel, poate să anticipeze sau să se întoarcă înapoi, poate să-şi accelereze sau să-şi încetinească mişcarea, dacă trebuie, timpul poate fi chiar oprit”[1].

Forţa evocatoare a imaginilor uşurează înţelegerea unor noţiuni noi, duce la formarea unor judecăţi de valoare. Imaginile sunt astfel instrumente excelente, care-i fac pe elevi să asimileze noţiuni ce ar rămâne pentru ei numai verbale, precum: scene istorice, animale exotice, rachete cosmice, taifun, submarin etc. Noţiunile sunt prezentate sub aspectul lor global, complet şi astfel ele sunt precepute ca atare de copii, care pot să-şi valorifice primele capacităţi de analiză şi sinteză.

Astfel, vizionând filmul despre Mihai Viteazul, elevii trăiesc alături de marele erou momentele de luptă ale românilor conduşi de marele voievod pentru păstrarea independenţei ţării, ceea ce-i face să-şi formeze judecăţi noi, de valoare, în legătură cu rolul personalităţilor istorice în obţinerea victoriei românilor, jertfa poporului român pentru păstrarea intergităţii teritoriale a statului. Se pot opera şi conexiuni interdisciplinare între aceste informaţii istorice şi modul în care acestea se reflectă în literatură: de exemplu scene din filmul Mihai Viteazul pot fi folosite şi în predarea baladei Paşa Hassan sau profesorul poate utiliza acele imagini cu răscola de la 1907 pentru a realiza intrarea în lecţie pentru studiul romanului Răscola de Liviu Rebreanu.

Reprezentările furnizate de mijloacele de învăţământ exercită o influenţă pozitivă asupra construcţiilor deductive, asupra proceselor de generalizare. Acestea duc la elaborarea unor noi noţiuni, la formarea unor judecăţi de valoare, la dezvoltarea gândirii şi a inteligenţei.

Elevii vor putea înţelege ceea ce înseamnă recitarea unei poezii dacă ascultă  poeziile eminesciene recitate de marii noştri actori. În asemenea lecţii se folosesc banda magnetică, casetofonul şi pick-upul.

Mijloacele de învăţământ şi mai ales cele audio-vizuale contribuie la dezvoltarea observaţiei şi a atenţiei, deoarece prin intermediul lor, copiii sunt puşi în situaţii deosebite, ei devenind coparticipanţi la universul de idei şi sentimente exprimat de imaginile proiectate.

Întotdeauna însă trebuie să ţinem cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, de capacitatea lor de a observa, de a se concentra specifice vârstei.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. Bocoş, Mușata, Instruire interactivă, ed. a II-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
  2. Mucica, Th. Material didactic sau mijloc de învăţământ? (în) Învăţământul liceal sau tehnic profesional, nr.3/1986.
  3. Lefranc, Robert, Mijloace audio-vizuale în slujba învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966.

 


[1] Robert Lefranc, Mijloace audio-vizuale în slujba învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966, p.38.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Familia scoala comunitatea parteneri in …

FAMILIA, ŞCOALA, COMUNITATEA - PARTENERI IN EDUCAŢIE     Institutor, Olaru Viorica, Şcoala cu clasele I-VIII ,,Petre P. Carp”, Localitatea Tufeşti, judeţul Brăila                                                                                                                           Informarea si formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune,...

Read more

Dezvoltarea creativitatii elevilor din c…

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN COMPUNEREA ŞCOLARĂ   Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Câmpeni   Exprimarea corectă, orală şi scrisă, reprezintă un obiectiv important al procesului de învăţământ în ciclul primar, constituind...

Read more

Structura anului scolar 2011 2012

Structura anului scolar 2011- 2012 Ordinul nr. 4292/2011 privind structura anului scolar 2011-2012 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 416 din 14 iunie 2011MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI In...

Read more

Literatura maghiara in contextul literat…

LITERATURA MAGHIARÃ ÎN CONTEXTUL LITERATURII EUROPENE JOKAI MOR - “OMUL DE AUR” Prof. Rainea Adela Roxana Şcoala cu cls. I-VIII, Cherechiu, Bihor     REZUMAT Mor a fost avocat. Îl cunoaste în facultate...

Read more

Introducere in stiintifico-fantastic si …

Partea II Introducere în Ştiinţifico-fantastic şi subgenurile lui   Ce este ştiinţifico-fantasticul? O caracteristică definitorie a modului SF este fascinaţia pe care o reprezintă referitor la ştiinţă şi tehnologie. Literatura şi ştiinţa, sau ştiinţa...

Read more

Sistemul de asigurare a calitatii inspec…

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar    SECTIUNEA a 7-a Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB   Art. 54. -     Managementul calitatii inspectiei scolare consta in crearea unor sisteme si...

Read more

Povestea unui om lenes de Ion Creanga, o…

  “POVESTEA UNUI OM LENEŞ”, DE ION CREANGĂ: OMUL NU ERA LENEŞ CI BOLNAV DE MIASTENIA GRAVIS   Prof. Drd. Miron Costina Violeta Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, judeţul Dolj     Contrar interpretărilor existente în literatura...

Read more

Dezvoltarea capacitatilor intelectuale p…

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR INTELECTUALE PRIN INTERMEDIUL ACTIVTĂȚILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIȚĂ Ed. Portik Laura Grădiniţa P. P. Nr. 1 Reghin Rezumat ...

Read more