Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Romantismul muzical ceh
Scris de admin   
Luni, 08 Aprilie 2013 00:00

ROMANTISMUL MUZICAL CEH


Profesor Lazar Mihaiela

Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu

 

 

Multã vreme cultura muzicalã cehã a fost, în Baroc si Clasicism, o parte reprezentativã a celei austro-germane. Din aceastã cauzã, vorbim destul de rezervat despre caracteristicile proprii, ce aveau sã-si afirme drepturile abia în Romantism. Autonomia culturii muzicale cehe se consolideazã prin Bedrich Smetena (1824-1884). Precoce ca afirmare muzicalã, devenit profesor, începe de timpuriu sã compunã, fiind cunoscut si apreciat de Hummel, Mendelssohn, Schumann. Ajutat de Liszt si Clara Schumann, Smetana pune la Praga bazele unei ªcoli de muzicã cu limba cehã obligatorie. Karel Sabina îi va oferi libretele primelor sale opere.

În perioada (1856-1861) dirijeazã Harmoniska Sallskapet din Goteborg, unde compune trei piese simfonice: Richard al III-lea, Tabãra de la Wallenstein si Hakon Jarl. Revenit la Praga, depune toate eforturile de afirmare a culturii cehe, devenind dirijorul permanent al Teatrului boemian. Prima operã, Brandenburghezii în Boemia, reprezintã, prin subiect si utilizarea limbii cehe, un eveniment national, potentat mai apoi de faima principalei sale creatii scenice, opera cosmicã, Mireasa vândutã.

Mai putem cita, din creatiile sale care au fondat opera nationalã cehã, operele istorice Dalibor si Libuse, precum si comedia Cele douã vãduve. Personalitatea sa se impune prin valoarea unei creatii nationale, în care ciclul de sase poeme simfonice Patria mea descrie istoria, natura si muzica poporului ceh. Arta lui Smetana este originalã prin eroismul, umorul, supletea melodicã si ritmicã, trãsãturi care particularizeazã pe creator, devedind cã specificul patriotismul artistic boemian ajunge la o audientã internationalã, realizând o sintezã între forma romanticã si un individualism cultural putin cunoscut. În domeniul muzicii de camerã existã douã cvartete de coarde care preced gândirea armonicã a lui Janacek, piese pentru pian în maniera lui Liszt, cicluri de coruri care initiazã calea ªcolii componistice cehe moderne.

Contemporan cu perioada maturitãtii creatoare a lui Smetana, un alt creator are meritul de a amplifica renumele international al muzicii cehe. Antonin Dvorak (1841-1904) dispune de o solidã formatie clasicã de organist, pianist si violonist, iar cunoasterea muzicii lui Smetana îl convinge sã-si asume misiunea de muzician national. Primul succes de compozitor este un imn patriotic, Mostenitorii de la Muntele alb. La Viena a fãcut cunostintã cu Brahms, care l-a ajutat mult, recomandându-l editorului sãu pentru Cântecele morave, Dansurile slave si mai multe simfonii. Dupã prima sa cãlãtorie în Anglia, va reveni la Londra adesea, dirijând un numãr mare de lucrãri, printre care si Simfonia a VII-a, comandã a Societãtii filarmonice britanice, în 1885.

Dvorak scrie operele Iacobinul, Diavolul si Caterina, Dmitri, Rusalka si Simfonia a VIII-a înainte de a fi invitat sã preia conducerea Conservatorului din New-York, unde va preda Compozitia între 1892 si 1895. Creatiile lui „americane” rãmân printre cele mai cunoscute, mai ales Simfonia a IX-a, „Din lumea nouã”. În versiune orchestralã, cele saisprezece Dansuri slave pentru pian i-au impus numele în întreaga lume. Dacã în miniatura vocalã ciclul Cântecelor tigãnesti are aceeasi celebritate, nu mai putin impunãtoare sunt creatiile vocal-simfonice de inspiratie religioasã, Te Deum, Recviem, Stabat Mater. Creatia lui imensã nu poate fi consideratã doar ca o extensie provincialã si folclorizantã a romantismului german, cãci Dvorak a edificat traditia simfonicã, vocal-simfonicã si cameralã a muzicii cehe moderne. Din creatia instrumentalã retinem pentru pian opt piese intitulate Humoresca, un Cvintet cu douã viole, cvartelele, Dumky Trio nr. 4, muzicã vocal-instrumentalã. Cvartelele se impun ca lucrãri majore în cadrul literaturii dedicate acestui gen, prin afirmarea unei personalitãti ce obtine fuziunea între stilul national si clasicismul universal. Se adaugã si creatii în domeniul poemului simfonic: Ondina, Vrãjitoarea de la prânz, Vârtelnita de aur, Porumbelul din pãduri, Cântecul eroic. Acestea formeazã verigile, structura muzicalã care va permite mostenitorilor lui Dvorak – Josef Suk, Vitezslav Novak, Leos Janacek, Bohuslav Martinu – sã atingã o profundã originalitate pe planul ªcolii nationale moderne ce o continuã pe cea romanticã. Putem spune cã, printr-o maturizare lentã, Dvorak a devenit egalul ceh al lui Brahms, cucerind drepturi importante în lumea muzicii romantice si pãstrând un loc privilegiat în fata publicului de pretutindeni.

Bibliografie:

Constantinescu, Grigore, Irina Boga – “O cãlãtorie prin lumea muzicii”, Editura Didacticã si Pedagogicã, R.A.,Bucuresti, 2007

Ştefãnescu, Ioana – “O istorie a muzicii universale”, Editura Fundatiei Culturale  Române, Bucuresti,1998

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Duminică, 10 Iunie 2018 20:17
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Organizarea si desfasurarea evaluarii na…

Organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru anul 2014   Iata Ordinul privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2013-2014.   In baza prevederilor art. 94, alin....

Read more

Cazul vocativ

CAZUL VOCATIV Profesor Nae Mihaela, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Piteşti Cazul vocativ are o situaţie diferită faţă de celelalte patru cazuri, deoarece nu apare decât la substantivele care...

Read more

stiluri de invatare_inteligente multiple…

STILURI DE INVÃŢARE ŞI INTELIGENŢE MULTIPLE ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE   Prof. Simona Pisoi Colegiul National Carol I, Craiova     Reforma învãtãmântului românesc se realizeazã sub semnul unei noi conceptii cu privire la pregãtirea elevilor, impusã...

Read more

Postmodernismul repere teoretice

POSTMODERNISMUL – REPERE TEORETICE   Prof. Nedea Ramona Colegiul Tehnic Buzău     Articolul de faţă îşi propune să prezinte câteva repere teoretice legate de postmodernism, termenul cel mai controversat dintre toate. Sunt prezentate, succint,...

Read more

Planificare model pentru matematica inva…

Planificare model pentru matematica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Metodologia de organizare a evaluarii el…

Metodologia de organizare a evaluarii elevilor - clasa a VI-a   Vezi Ordin nr. 5910/28.09.2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a.

Read more

Metodologia si criteriile privind acorda…

Metodologia si criteriile privind acordarea gradatiei de merit 2014   Vezi metodologia si criteriile privind acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar pentru 2014.

Read more

Baudelaire destinul modernitatii

BAUDELAIRE – DESTINUL MODERNITǍŢII Stanca Șovagǎu profesor de limba francezǎ la Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea, Cluj-Napoca T.S.Eliot: Inventarea unui limbaj nou...

Read more