Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Difference Differance sau instabilitatea limbajului la Derrida
Marţi, 08 Martie 2011 13:26

 DIFFÉRENCE / DIFFÉRANCE SAU

INSTABILITATEA LIMBAJULUI LA DERRIDA

 

Prof. Drd. Miron Costina Violeta

Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, Dolj

 

„Celebra definiţie a lui Saussure, conform căreia limba este un sistem alcătuit din diferenţe şi descentralizat în relaţia cu vorbitorul, a introdus conceptul de diferenţă, preluat şi îmbogăţit de gândirea postmodernă”1.

Jacques Derrida împreună cu Paul de Man, Harold Bloom, Geoffrey Hartman, Jay Hillis Miller şi alţii au creat ceea ce s-a numit „şcoala de la Yale”, care a impus deconstrucţia în lumea academică americană, opera derridiană făcând înconjurul celor cinci continente.

 „Conceptul lui Derrida capătă sens în acest context. Cuvânt – valiză format din substantivul différence din familia verbului différer1, „a diferi, a se deosebi” şi un posibil substantiv (care nu există, dar ar putea exista) din familia verbului différer2 „a amâna” această différance (cu a) este „ceea ce face cu putinţă prezentarea fiinţării-prezente (l’étant – présent)”, este „originea” „ce nu se dă niciodată la prezent”, a ceea ce este, cu toate configuraţiile lui posibile. Această différance care „nu se prezintă niciodată” (îşi amână în permanenţă prezenţa), „care se rezervă şi nu se expune niciodată”, lasă „urme” în ceea ce este prezent şi îl diferenţiază tot aşa cum diferitele configuraţii în care se prezintă cele cincisprezece piese substanţiale în jocul nostru sînt făcute cu putinţă de piesa neprezentă pe care, în lipsă de ceva mai bun, am numit-o un „vid”2.  

Gianni Vattimo referitor la articolul Dialettica, differenza, pensiero, debole (Dialectică, diferenţă, gândire slabă) afirmă în interviul acordat lui Marin Mincu, publicat În loc de Postfaţă la Sfârşitul modernităţii. Nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, traducere de Ştefania Mincu că „diferenţa era caracterizată mai degrabă de afirmarea unei cenzuri”3.

„Derrida, care îşi trage seva atât din teoria lui Saussure cât şi din filosofia hegeliană, analizează noţiunea de „diferenţă” şi o extinde la „diferire” şi „diferare”. Noul cuvânt introdus de Derrida, différance, este un termen umbrelă care include atât diferenţa dintre sens şi formă, cât şi constanta amânare („diferare”) a sensului.4

„Sensul trebuie să aştepte să fie spus sau scris pentru pentru a putea să se locuiască pe sine şi să devină ceea ce diferând de sine, el e: sensul.”

În original: ce qu’à différer de soi il est, „ceea ce, prin diferare/diferenţă faţă de sine, el el”. „Aşteptarea” produce „diferanţa”, diferenţa-în/ca-timp/temporalizare. Sensul nu devine, ci e deja, dar prin „diferanţă” inclusă, presupusă: spaţiere nespaţială, diferenţă originară/diferenţă ca origine”5.

Bogdan Chiu şi Dumitru Ţepeneag au tradus termenul différance, ca diferanţă, deoarece nu există cuvântul diferanţă în limba română, totuşi s-a considerat ca fiind cel mai apropiat pentru traducerea lui différance al lui Derrida. Diferenţă ca origine se înrudeşte cu Diferenţă şi repetiţie6 a lui Deleuze7. Derrida constată o alunecare a câmpului referenţial de la lucruri spre cuvinte, „differanţa este conceptul care defineşte alunecarea înţelesului”8. Urmărind traseul saussurian al disocierii vorbirii de scriere, observăm funcţia limitativă a scrierii în raport cu alte modalităţi de cunoaştere şi manifestare evenimenţială prin limbaj şi caracterul derivat în urma reprezentării reflectorizante a semnificaţiei iniţiale şi directe a vorbirii, ca semnificant prim a cărui amprentă este proiectată asupra semnificantului scris deviat şi secundar. De aceea, scriitura nu se poate constitui într-un sistem structurat şi legitim, ci într-un cadru de ilustrare ideală si de modelare alternativă a spaţiului funcţional fonologic. „Vechile concepte sunt reevaluate semantic sau înlocuite cu altele noi: écriture, archi-écriture, différence-différance, trace, archi-trace, gramme, greffe, supplément etc”9.  

Diferenţa/diferanţatrăsătură inerentă semnului lingivistic de a amâna constant semnificatul; Întârzierea semnificării (în special într-o lume definită prin hiperrealitate) conduce la multiplicarea semnificantului sau la copierea lui infinită”10. Predicatele îşi schimbă apoi locul între ele: „Urma (la trace) este diferenţa (la différance) care deschide faptul de a apărea şi semnificaţia”, pentru a fi diferenţiate apoi în identitatea lor: „Articulând ceea ce este însufleţit şi ceea ce nu este însufleţit în general, origine a oricărei repetiţii, origine a idealităţii, ea [urma] nu este atât ideală cât reală, nu atât inteligibilă cât sensibilă, nu atât o semnificaţie transparentă cât o energie opacă şi nici un concept al metafizicii nu o poate descrie”11.  

A judeca”, spune Jean – François Lyotard, înseamnă „a săpa un abis între părţi”, căutând să găseşti legea” „en analysant leur différend”12, în lipsa unui tribunal universal, legea trebuie inventată pentru fiecare caz în parte. Numim „suplement”, cuvânt care apare foarte des la Derrida, semnul, care vine să suplinească „Identicul aici se numeşte suplement, celălalt nume al diferenţei.13” Din acest cumul rezultă un spor al semnificantului. „Text”, „scriere”, „arhiscriere”, „urmă”, „diferenţă” sunt cuvinte care îşi caută mereu suplementul, într-o constelaţie de versuri, în care „operaţia suverană” este adulmecarea de simulacre, suplemente şi alegerea oricărui cuvânt”14. „Suprimarea sensului în scriitura derridiană produce uneori efectul de ininteligibil pe care îl acuza Etienne Gilson la lectura textelor din gramatologie, fără ca filosoful francez să fi putut întrevedea, atunci, faptul că destrucţia sensului intră în economia unei mai largi strategii a gramatologiei, de deconstruire şi subminare a discursului tradiţional din ştiinţele umane”15.  „La différence entre différence et différance n’est marquée que dans l’écriture, qui prend ainsi une certaine revanche sur la parole en l’obligeant à prendre pour référence sa propre trace écrite si elle veut, par exemple au cours d’une conférence”16.

Însă rămânerea în diferenţă nu lasă opoziţiile duale şi al treilea termen într-o statică distincţie. Termenii aflaţi în opoziţie sunt scoşi din inerţie, înlănţuiţi şi acceleraţi prin procedee, iar punerea lor în abis derapează, recurge la alunecări laterale, terţul inclus.

Mecanismului de producere a simulacrelor îi vine în ajutor practica diseminării17.

Dispersarea antrenează operaţia „fragmentării”, cu toate sinonimele ei „întrerupere”, „tăiere”: „Diseminarea întrerupe circulaţia care transformă un după (après-coup) al sensului”18.

„La différance s’efforce de nommer:

1. non pas ce que Saussure appelle les différences dans le système de la langue, mais la différentialité ou l’être-différent de ces différences, leur production , la force qui maintient le système rassemblé dans sa dispersion, sa maintenance;

2.  le délai ou le retard qui fait que le sens est toujours anticipé ou rétabli après coup (...)19

Orice experienţă este structurată precum o reţea de urme trimiţând la altceva decât la ele însele. Altfel spus, nu există prezent care să nu se constituie fără trimitere la un alt timp, un alt prezent.  „On pourrait être tenté de penser que le deuxième sens de différance se range du côté de la parole, le premier étant au niveau de la langue: mais ce deuxième sens infiltre le premier, complique la distinction faite par Saussure entre syncronie et diachronie au niveau de la langue”20. Différance  ar putea fi chiar ceva suprem, „reste qu’on ne veut pas simplement faire de la différance un nouveau nom de Dieu, ni de la pensée de Derrida une théologie, même négative”. Diferanţa nu este niciodată pură, „elle n’est rien en dehors des différences et des différends.”21 Diferanţa nu poate să fie o forţă, ci tensiunea a cel puţin două forţe, mai mult decât „bandă” şi „contrabandă”, „strângere” şi „constrângere”, o forţă nu devine „forţă” decât în faţa altei forţe, rezistenţe, deşi e o forţă, diferanţa nu e invulnerabilă, precizează Geoffrey Bennington și Jacques Derrida.

Note bibliografice:

1Adina Ciugureanu, Arheologii ale viitorului (Modernitate, modernism şi postmodernism) in Ex Ponto, nr.4, 2004, p.99

2idem

3Gianni Vatimo, Vattimo, Gianni, Sfîrşitul modernităţii. Nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, Constanţa, Ed.Pontica, 1993, p.182

4Adina Ciugureanu, Arheologii ale viitorului (Modernitate, modernism şi postmodernism) in Ex Ponto, nr.4, 2004, p.99

5Jacques Derrida, Scriitura şi diferenţa, traducere de Bogdan Chiu şi Dumitru Ţepeneag, ed. Univers, Bucureşti, 1998, p.27

6Deleuze , Diferenţă şi repetiţie, traducere de Toader Saulea, Ed. Babel, Bucureşti, 1995.

7Jacques Derrida, op.cit., p.27

8Idem, p.410

9Adina Ciugureanu Curs Discurs cultural contemporan

10Marius Ghica, Derrida sau a gândi altfel /Derrida ou penser autrement, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008.

11Adina Ciugureanu, Curs Discurs cultural contemporan

12Jacques Derrida, De la grammatologie, Minuit, Paris, 1967, pag.95

13Jean – François Lyotard, Le différend, 1983

14Jacques Derrida, Scriitură şi diferenţă, traducere de Bogdan Chiu şi Dumitru Ţepeneag, ed. Univers, Bucureşti, 1998

15idem

16Marius Ghica, Derrida sau a gândi altfel /Derrida ou penser autrement, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008, p.29

17Jacques Derrida par Geoffrey Bennington et Jacques Derrida, Les Contemporaines, Seuil, 1991, p.70

18Jacques Derrida, Diseminarea, traducere şi postfaţă de Cornel Mihai Ionescu, Ed. Univers encyclopedic, Bucureşti, 1997

19idem

20Jacques Derrida par Geoffrey Bennington et Jacques Derrida, Les Contemporaines, Seuil, 1991, p.71

21 idem.

 

 

Bibliografie

Baudrillard, Jean , Paroxistul indiferent, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2001

Bennington,  Geoffrey et Derrida  Jacques, Jacques Derrida, Les Contemporaines, Seuil, 1991

Ciugureanu Adina, Arheologii ale viitorului (Modernitate, modernism şi postmodernism) in Ex Ponto, nr.4, 2004

Deleuze , Diferenţă şi repetiţie, traducere de Toader Saulea, Ed. Babel, Bucureşti, 1995

Derrida, Jacques, Diseminarea, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997

Derrida,  Jacques Scriitura şi diferenţa, Ed. Univers, Bucureşti, 1998

Ghica, Marius, Derrida sau a gândi altfel /Derrida ou penser autrement, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008.

Lyotard, Jean-François, Condiţia postmodernă: Raport asupra cunoașterii, Traducere si Prefaţă de Ciprian Mihali , Ed. Babel, Bucureşti, 1993

Saussure, Ferdinand de, Scrieri de lingvistică generală,  Polirom, Iaşi, 2004

Vattimo, Gianni, Aventurile diferenţei, Constanţa, Editura Pontica, 1996

Vattimo, Gianni, Sfârşitul modernităţii. Nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, Constanţa, Ed.Pontica, 1993

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:38
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Comisiile de concurs pentru ocuparea pos…

CAPITOLUL III  Comisiile de concurs      Art. 7. -    (1) Pentru organizarea si desfasurarea concursului la nivelul unei unitati de invatamant particular din invatamantul preuniversitar, consiliul de administratie al unitatii de invatamant...

Read more

Metodologie de organizare si desfasurare…

Metodologie de organizare si desfasurare a probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Metodologia din 10 septembrie...

Read more

Cerinte deontologice privind activitatea…

    CERINŢE DEONTOLOGICE PRIVIND ACTIVITATEA PERSONALULUI DIDACTIC DE PREDARE   Art.33. Personalul didactic de predare trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învăţământ în care funcţionează.    Art.34....

Read more

Modele de cereri miscarea cadrelor didac…

Modele de cereri – mişcarea cadrelor didactice 2011-2012    Acord pentru detaşare în interesul învăţământului în anul şcolar 2011-2012    Cerere de detaşare la cerere prin concurs specific   Cerere de înscriere la concursul de ocupare...

Read more

Calendarul concursurilor nationale scola…

Calendarul concursurilor nationale scolare 2015 cu finantare   Vezi Calendarul concursurilor nationale scolare finantate de catre MECS organizate in anul 2014-2015, respectiv: ·         concursuri scolare pe domenii/discipline de studiu (limba materna, limba engleza,...

Read more

L etude sur le theatre des annees cinqua…

L’ETUDE SUR LE THEATRE DES ANNEES CINQUANTE OU LA REVOLUTION DRAMATIQUE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   La diversité des recherches théâtrales des années 50 ou la révolution dramatique...

Read more

Masa rotunda romania incotro brandul de …

MASA ROTUNDĂ: ROMÂNIA ÎNCOTRO? BRANDUL DE ŢARĂ, BRANDUL PERSONAL, BRANDUL INTERNAŢIONAL - STUDII CULTURALE Chelmuş Anca – profesor documentarist Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gheorghe Airinei”, Bucureşti Introducere Dicţionar...

Read more

Organizarea interna a disciplinei limba …

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ          Modelul comunicativ-funcţional şi competenţele-cheie specifice disciplinei limba şi literatura română impun anumite competenţe generale în cadrul programelor şcolare pe niveluri de învăţământ...

Read more