Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Cum ne raportam la tentatiile culinare
Scris de administrator   
Joi, 08 Decembrie 2016 19:11

CUM NE RAPORTĂM LA TENTAȚIILE CULINARE

Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel

Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse

și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca

Prof. educator Ioviță Daniela

Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse

și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca

Rezumat: Contextul înconjurător s-ar părea că exercită o influență foarte puternică în deturnarea actului hrănirii, în sensul că afectează pe termen lung starea de sănătate și de aici rețeaua de contacte sociale ale persoanei în cauză. Abuzul de reclame privind plasarea de produse, reducerile frecvente de preț la unele alimente deseori la acele superprocesate și bogate în aditivi, zaharuri sau înlocuitori, încurajează unii potențiali clienți la a le cumpăra și consuma în exces. Astfel, omul devine ce mănâncă, ce gândește, evaluându- și existența cu alte mijloace, care nu sunt neapărat benefice. Educația, echilibrul fizic și psihic, trebuie să fie repere în menținerea unui stil de viață sănătos. Numai noi putem hotărî pentru noi înșine.
Cuvinte cheie: educație alimentară, constantă alimentară, stil de viață, nivele energetico- funcționale.

De la constantă, la obișnuință. Definind constanta alimentară ca fiind conținutul dozat corect, echilibrat, optim calitativ- cantitativ, normat, raportabil la o perioadă de timp, orice bruscare, tracasare sau constituire de factori multipli determinanți hipo și/ sau hipercalorici, exercitată asupra organismului prin alimente sau băuturi (alcoolice sau nealcoolice) este percepută, interpretată de organism ca și traumatism, ca factor indus extern- intern cu reflectare la nivel celular. Dacă în condiții normale, neuropsihologia individului este prezentă și activă la nivel de selecție, stocare și rezultantă energetică, în cazul traumatismelor celulare, dezechilibrul constituie sau reprezintă saltul ori abaterea de la normă, pozitivă sau negativă, pe cursorul mediei alimentare, de la constanta alimentației. În aceste condiții, relația aliment- hranire- stare de sănătate și apoi energetic debutează în primul rând mental, parcurgând factorial etape deopotrivă simultane cu dezvoltarea microgrupurilor și grupurilor umane, respectiv cu societatea în general. De aici și până la vicierea mentală privind alimentația nu mai este decât un pas. Ne întrebăm din aceasta perspectivă ce este de făcut?

Într-o primă perspectivă și ținând cont de solicitările noilor educații solicitate de dinamica psihosociologică contemporană, organizarea hrănirii și eliminarea vicierii acesteia, comparativ cu cele mai profunde revoluționări în ceea ce privește diferențierea dintre hranire- viciu, și definirea în programele UNESCO a noilor educații ca „răspunsuri ale sistemelor educaţionale la imperativele lumii contemporane" (de natură politică, economică, ecologică, demografică, sanitară), alimentația omului modern se poate deforma frecvent în sens negativ.

În al doilea rând, dacă scopul principal al consumului de alimente, îl constituie satisfacerea sau acoperirea necesarului zilnic de substanțe nutritive, ce este mai mult decât hranire este abuz, așa cum suntem ceea ce mâncăm sau “Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viața este mai scurtă“ (Băluță, Elena, 2016)

În al treilea rând, societatea contemporană emite pretenții sub forma stimulilor, corupând simțurile prin crearea de pofte artificiale prin imagini, sunete sau mirosuri, culori, simboluri, asociindu- le indirect cu hranirea în lipsa foamei, reducând- o pe aceasta din urmă la un act de satisfacere duală prin plăcerea de a mânca, de a alimenta în exces un organism căreia hrana nu- i este necesară pe moment. Deturnarea actului normal de hranire prin dublarea acesteia, se realizează prin complicitatea minții, a judecății omului, deturnând și în acest caz logicul la instinct, o funcție fundamentală la extaz, stare de plăcere, viciu, pervertire a omului modern, o inconstantă care generează grave deficite vitaminice sau hipervitaminoze, șocuri glucidice, un potențial ridicat de boală. Lipsa unor modele viabile care să promoveze alimentația sănătoasă, se rezumă deseori la sloganuri seci: „consumul excesiv de zahăr, sare și grăsimi„ dar care nu amintește de importanța sărurilor în organism sau a grăsimilor în special la locuitorii din zonele montane...sau în cazurile de efectuare de munci grele, unde arderile calorice sunt mult mai intense. Totuși cumpătarea este cel mai bun îndemn. Întrega activitate fizică și psihică a omului, funcțiile organismului însuși ce vizează întreținerea vieții, dezvoltarea somatică și intelectuală se realizează cu un consum oarecare de energie. Alterarea stării de sănătate se realizează prin deturnarea actului de hrănire la abuz, la o lipsă de cumpătare sau, la o insuficientă educație alimentară. Aceasta ar trebui să debuteze nu în școli, ci în familie, deoarece școala continuă ceea ce a fost început de acasa sau se presupune că a fost început.

Nu în ultimul rând, am amintit în alte studii de constanta alimentară (media sau echibibrul) ce nu aprobă și nu aderă la salturi calorice de lungă durată sau scurtă durată ce dețin inclusiv o încărcătură emoțională ci, încurajează constituirea și funcționarea unui algoritm dirijat de un rigorism moderat. Un clasic corector psihosomatic inclusiv sub aspect alimentar- energetic, ce evită și sancționează dezorganizarea propusă de o nutriție excedentară ori insuficientă, dezechilibrată și inconstantă. Contextul înconjurător s-ar părea că exercită o influență foarte puternică în deturnarea actului hrănirii, în sensul că afectează pe termen lung starea de sănătate și de aici rețeaua de contacte sociale ale persoanei în cauză. Abuzul de reclame privind plasarea de produse, reducerile frecvente de preț la unele alimente deseori la acele superprocesate și bogate în aditivi, zaharuri sau înlocuitori, încurajează unii potențiali clienți la a le cumpăra și consuma în exces. Acest lucru îngrijorător nu se limitează doar la acest aspect, ci s-a observat că și consumul excesiv de fructe sau legume afectează la unele persoane starea de sănătate, la fel cum și carnea o poate face. În concluzie, este de evitat a face abuz sub orice formă ar fi acesta, în special când este vorba de sănătate și de cum aceasta ne influențează stilul de viață. Educarea copiilor în spiritul unei stări de echilibru alimentar, a constantei calorice, trebuie să înceapă încă din familie și să fie continuată de școală. O modificare a unităților de învățare la anatomie și/ sau biologie și introducarea de lecții, de învățare pe baza de proiect, intensificarea colaborărilor cu clinici de profil sau cabinete de terapie, pot completa traseul educațional al elevului nu numai din punct de vedere al cuantificării/ evaluării prin notare, ci mai ales de însușire de către elev a unor noțiuni de securitate alimentară și principii de hrănire corectă.

Bibliografie:

1. Claudia Băluță, Cristina Cutieru. Alimentația corectă, primul pas către o viață lungă și sănătoasă, în Revista Simpozion Național O viață sănătoasă, printr- o alimentație adecvată“ editată de Liceul Tehnologic Brătianu, Drăgășani, aprilie, 2016

2. Gabriel, Mureșan- Chira. Constanta alimentației și psihologia societății de consum, în Interferențe în Educație, Revistă Națională de Educație, Cluj- Napoca, 2016

3. Gabriela Neacșu. Alimentația omului modern, în Revista Simpozion Național O viață sănătoasă, printr- o alimentație adecvată“ editată de Liceul Tehnologic Brătianu, Drăgășani, aprilie, 2016

4. Iancu Gonțea. Alimentația rațională a omului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971

5. Savu., C. Georgescu. Siguranța alimentelor- riscuri și beneficii, Editura Semne, București, 2004

6. Silvia Marinescu. Rolul școlii în educarea elevului pentru o alimentație sănătoasă, în Revista Simpozion Național O viață sănătoasă, printr- o alimentație adecvată“ editată de Liceul Tehnologic Brătianu, Drăgășani, aprilie, 2016

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Calendarul Activitatilor Educative Natio…

Calendarul Activitatilor Educative Nationale si Internationale - CAEN 2014   Vezi atasat anexele 1 si 3, respectiv Formularul de aplicatie pentru proiectele ce vor fi cuprinse in Calendarul Activitatilor Educative Nationale/Internationale 2014 (CAEN) si...

Read more

Trupa de teatru ca metoda de intarire a …

Trupa de teatru ca metodă de întărire a relaţiei profesor-elev Profesor Sultan Cristina Colegiul „Anghel Saligny” Tulcea Rezumat: Articolul propune o modalitate sporire a încrederii elevilor şi a părinţilor în profesori...

Read more

Programul Scoala Altfel pentru anul scol…

Programul Scoala Altfel pentru anul scolar 2012-2013     ANEXĂ PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL“ – anul şcolar 2012-2013   Prevederi generale 1. Săptămâna 1–5 aprilie 2013 va fi dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit...

Read more

Fenomenul bullying in mediul scolar si m…

FENOMENUL “BULLYING” ÎN MEDIUL ŞCOLAR - CAUZE, FORME, CONSECINŢE, MĂSURI ANTI-BULLYING Prof. Florea Corina - Paula Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu”, loc. Cumpăna, jud. Constanţa Fenomenul “bullying” a depăşit, de...

Read more

Planificare model pentru terapia educati…

Planificare model pentru terapia educationala complexa si integrata invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de...

Read more

Aptitudinile si succesul profesional

APTITUDINILE ŞI SUCCESUL PROFESIONAL   Profesor Jianu Camelia Colegiul Tehnic Reşiţa, Caraş-Severin     Aptitudinile se constituie într-un ansamblu de însuşiri de ordin instrumental- operaţional care diferenţiază oamenii între ei în ceea ce priveşte maniera de...

Read more

Stiluri educative familiale si reusita s…

STILURI EDUCATIVE FAMILIALE ŞI REUŞITA ŞCOLARĂ   Prof.  Perţa  Elena Şcoala Gimnazială Păstrăveni - Neamţ                  Ca şi în cazul dezvoltării cognitive, numeroase anchete indică o dependenţă a reuşitei  şcolare de un stil parental ...

Read more

Managementul resurselor umane dimensiune…

1.      Managementul resurselor umane – dimensiune a managementului educațional și școlar     1.1 Școala ca organizație    Într-o societate în tranziție, așa cum este societatea în care trăim, în care fiecare instituție, fiecare...

Read more