EDUCAŢIA GLOBALĂ
- REPERE METODOLOGICE -
4. ACTIVITĂŢI – PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI EVALUARE
4.1. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR: PERSPECTIVĂ, RESURSE, COOPERARE
Activităţile din sfera educaţiei globale pornesc de la premiza parteneriatului, a valorizării experienţei fiecărui partener, a comunicării clare, a înţelegerii depline a rolului asumat şi a responsabilizării. Pe scurt, nu trebuie neglijat potenţialul nici unui posibil partener, nu trebuie emise presupuneri asupra cunoştinţelor şi abilităţilor sale şi se recomandă ca atunci cand ai dubii, este mai bine să întrebi.
Oganizarea activităţilor presupune urmărirea cîtorva paşi esenţiali în atingerea succesului:
· implicarea potenţialilor parteneri şi planificarea activităţilor din timp;
· verificaţi dacă s-a mai realizat vreo activitate similară şi care a fost impactul acesteia;
· evitaţi repetarea activităţilor fără impact;
· flexibilitate şi receptivitate la ideile noi;
· valorificaţi creativitatea fiecărui membru al echipei şi al fiecărui partener;
· valorificaţi toate resursele; acestea trebuie să fie pozitive, şi nu stereotipe, definitorii sau cu valoare de „adevăr absolut”;
·
resursa umană este esenţială. Evaluaţi competenţele şi abilităţile tuturor partenerilor/membrilor echipei şi atribuiţi-le sarcini în conformitate cu potenţialul lor.
· proiectarea activităţilor în conformitate cu etosul participanţilor, instituţiei, comunităţii şi cu nevoile beneficiarilor;
· faceţi activităţile cunoscute la nivelul comunităţii. De accea este atât de important pertenerul mass media!
· activităţile trebuie să producă efecte, cel puţin idei de soluţii pentru ameliorarea situaţiei pentru care au fost destinate;
· precizaţi clar responsabilităţile tuturor membrilor;
· comunicaţi, cooperaţi şi informaţi – vă reciproc asupra stadiului realizării activităţilor pentru menţinerea spiritului echipei, pentru creşterea încrederii şi stimularea emulaţiei. Comunicarea directă este mult mai eficientă decât orice raport scris;
· activităţile nu trebuie să fie numai participative şi atractive, ci se recomandă ca să ofere şi spaţiu de reflecţie şi să fie provocatoare. În acest sens, acestea trebuie să pregătească actanţii pentru participarea activă.
· nu trebuie diminuată dimensiunea plăcută, optimistă a activităţilor pentru a deschide perspective pozitive.
Activităţile trebuie realizate în baza unei platforme (un program cadru de acţiune realizat de parteneri reprezentînd diferite zone sociale) sau a unei reţele de parteneri, astfel încât să dezvolte cooperarea între sectorul guvernamanetal, non-guvernamanetal, comunitate şi media.
4.2. EVALUAREA – RESPONSABILITATE, IMPLICARE, REZULTATE, AUTOEVALUARE, IMBUNĂTĂŢIRE
Evaluarea reprezintă etapa cheie în atingerea succesului real al activităţilor.
· Evaluarea iniţială a stării de fapt pe care activităţile trebuie să o amelioreze prezintă necesităţilor beneficiarilor, scoate la iveală necesarul de expertiză şi oferă imaginea de ansamblu a rezultatelor. In funcţie de expertiza fiecărui partener, aceştia îşi asumă responsabilităţi în rezolvarea sarcinilor.
· Organizarea activităţilor depinde de evaluarea iniţială. Planificarea şi proiectarea acestora trebuie să includă termene de realizare şi indicatori măsurabili la finalizarea fiecărei etape. De aceea, calendarul activităţilor trebuie să cuprindă şi stagii de evaluare intermediară care trebuie să pună accentul pe proces (indicatorii de proces) şi performanţă (rezultate).
· Evaluarea finală oferă posibilitatea analizării activităţii echipei şi a fiecărui membru al acesteia, a autoevaluării, a proiectării activităţii ulteriore. Se recomandă a se evita minimalizarea activităţii unora şi supraaprecierea activităţii altora. Aprecierile trebuie prezentate într-o manieră care să stimuleze implicarea ulterioară a participanţilor, asumarea de noi responsabilităţi şi realizarea unei munci de calitate.
· Se recomandă ca la sesiunea de evaluare să fie invitaţi şi beneficiarii, reprezentanţii media pentru a -şi prezenta propriile opinii referitoare la eficienţa şi adecvarea activităţilor la situaţia care urma să fie ameliorată.
· Ar fi recomandabilă organizarea unei sesiuni de tip Follow – up la o anumită perioadă de tip de la finalizarea activităţilor pentru a observa efectul pe termen mediu pe care l-a produs proiectul. În acest fel, se poate confirma încă o dată eficienţa/ineficienţa acţiunilor realizate.
Articole asemanatoare mai vechi:
|