EDUCAŢIA GLOBALĂ

 - REPERE METODOLOGICE -

CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI, ATITUDINI ŞI VALORI

2.1.            CURRICULUM, CUNOŞTINŢE ŞI ABILITĂŢI

Specificitatea curriculumului educaţiei globale constă, în principal, în importanţa pe care educatorii şi şcolile care implementează acest proiect o acordă subiectelor care:

·        determină cooperarea internaţională şi sensul responsabilităţii globale;

·        oferă oportunităţi de învăţare diverse referitoare la dimensiunile viitorului;

·        stimulează gândirea critică şi implicarea elevilor în forme neconcondiţionate;

·        conduc la rezultate ce reflectă conexiunea între „CE” şi „CUM” să predai şi să înveţi, dincolo de simpla abordare şi inserare a temelor referitoare la problemele contemporane şi rezolvare a lor în cadrul unor obiecte de studiu. 

Cunoştinţele

·        Conflictul (investigarea unei varietăţi de conflicte: istorice, contemporane, personale, globale; modalităţi de socluţionare a acestora în maniere non-violente etc.);

·        Pacea ( investigarea păcii atât ca stare, cât şi ca proces; studii de caz: persoane, instituţii, organizaţii care militează pentru promovarea şi instaurarea păcii etc.);

·        Justiţia (respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; statutul de militant şi observator al acestor realităţi);

·        Puterea (puterea, efectele ei, democraţia şi participarea democratică etc);

·        Schimbarea socială şi continuitatea ( investigare proceselor de schimbarea socială, valoarea şi efectele lor la diverse niveluiri: micro şi macro contextuale); 

·        Genul ( investigarea discriminării din perspectivă istorică şi în contex contemporan, evoluţia viitoare a acestui fenomen, micro şi macro perspective);

·        Grupul etnic (discriminarea bazată pe etnicitate; înţelegerea fundamentului istoric, rasismul, xenofobia, violenţa, dimensiuni mricro şi macro contextuale);

·        Ecologia (investigarea problemelor ecologice la nivel local, regional, global; provocări, oportunităţi şi provocări contemporane);

·        Interdependenţa (investigarea impactului deciziilor şi acţiunilor unor grupuri la diferite niveluri; interdependenţa populaţiei bazată pe comunicare şi mediu);  

·        Viitorul (investigarea alternativelor viitorului, a implicaţiilor diverselor opţiuni, a posibilităţilor de conturarea a unei lumi mai sigure).

În general, cunoştinţele trebuie prezentate într-o manieră care să întărească legătura cu realitatea:

·        de la nivelul local la cel global;

·        de la cazul/perspectiva personală la cea colectivă;

·        de la emoţional la raţional.

      Se recomandă ca alegerea subiectelor de dezbatere:

·        să permită analizarea perspectivei temporale tridimensionale a problemei: trecut, prezent, viitor,

·        să determine procesul dezbaterii (să conţină elemente controversate);

·        să determine procese comparative (situaţia problemei în discuţiei aşa cum apare şi în alte ţări);

·        să conţină elemente mutabile capabile de devenire;

·        să determine implicarea necondiţionată.

Abordarea acestor concepte presupune formarea următoarelor abilităţi: 

·        Gândirea critică (abordarea problemelor în mod critic entru recunoaşterea şi respingerea îndoctrinării şi manipulării);

·        Empatia

·        Cooperarea

·        Asertivitatea (capacitatea de comunicare clară într-o manieră non-agresivă);

·        Abilitatea socială (abilitatea de a influenţa procesul de luare a deciziei în baza unor cunoştinţe unanim cunoscute, înmod constructiv şi non-discriminatoriu).

2.2.            ATITUDINI ŞI VALORI

Educaţia globală urmăreşte promovarea şi interiorizarea valorilor, ca: respect, libertate, drept, pace, egalitate, solidaritate, prin formarea şi externalizarea unor atitudini de auto-respect, respect pentru ceilalţi, interes pentru probleme globale, abordare critică, implicare şi acţiune constructivă, reponsabilitate socială.