ÎNVĂȚAREA PRIN PROIECTE
Iosifescu Cristina Corina – profesor informatică
Liceul Tehnologic “Petre Ionescu Muscel” Domnești – Argeș
Tehnologia modernă ocupă din ce în ce mai mult loc atât în viața noastră, cât și în cea a copiilor noștri. Utilizarea acestei tehnologii pentru realizarea unor proiecte clare și care să genereze un produs finit aduce elevilor satisfacția de a fi realizat un produs prin forțele proprii, gestionându-și ei înșiși resursele materiale și temporale.
Cuvinte cheie: învățare, proiecte, comunicare, echipă.
Învățarea prin proiecte reprezintă o abordare relativ nouă în cadrul învățământului românesc. Acest tip de învățare nu este adecvată oricărui tip de competențe și de discipline. În utilizarea acestui tip de abordare se schimbă atât rolul profesorului, cât și cel al elevului. Tehnologia reprezintă un factor foarte important în aplicarea învățării realizate prin proiecte.
Există anumite avantaje pe care le presupune învăţarea bazată pe proiecte, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.
Acest tip de învăţare permite valorizarea fiecărui elev, prin antrenarea acestora în lucrul individual şi colectiv, dezvoltarea autonomiei şi a iniţiativei, obişnuinţa elevilor de a lucra cu un termen-limită şi de a-şi gestiona eficient timpul pe care îl au la dispoziţie până la finalizarea proiectului. Este un tip de învăţare care nu presupune predare formală, cea mai mare atenţie fiind acordată autonomiei şi autocoordonării elevilor.
Elevii vor putea dezvolta unele abilităţi complexe şi capacităţi cognitive de nivel superior, rezolvarea unor probleme tradiţionale, abilităţi de cooperare şi comunicare şi implicarea elevilor în medii culturale diverse.
În acelaşi timp, printre avantajele profesorilor se numără dezvoltarea profesionalismului, îmbunătăţirea comunicării cu colegii, precum şi posibilităţile de a întări relaţiile cu elevii. Învăţarea prin proiecte tinde să fie mai eficientă decât metodele tradiţionale tocmai în cazul elevilor pentru care aceste metode tradiţionale nu au mare succes.
Într-un cadru în care este utilizată metoda proiectului, există câteva caracteristici:
- Există o problemă fără răspuns predeterminat.
- Există o atmosferă de tolerare a greşelii şi schimbării.
- Elevii iau decizii pe baza unui cadru.
- Elevii definesc procesul prin care se va ajunge la o soluţie.
- Elevii au ocazia de a reflecta asupra activităţilor.
- Evaluarea este continuă.
- Rezultatul este un produs finit a cărui calitate va fi evaluată.
Profesorii care vor să folosească metoda proiectului vor trebui să adopte noi strategii de instruire pentru a avea rezultate.
Metodele de instruire tradiţionale nu funcţionează prea bine în cazul unui proces de instruire deschis, interdisciplinar, caracteristic învăţării pe bază de proiecte. Profesorii mai degrabă „antrenează” şi „modelează” şi vorbesc mai puţin. Ei trebuie să fie pregătiţi pentru a accepta „abaterile de la direcţie” care pot interveni pe parcursul desfăşurării unui proiect (Intel, 2003). Profesorii se pot afla în situaţia de a învăţa ei înşişi alături de elevi pe măsură ce proiectul se desfăşoară.
Provocările specifice cu care se pot confrunta profesorii includ:
- Recunoaşterea acelor situaţii care pot contribui la realizarea unor proiecte bune
- Structurarea problemelor ca oportunităţi de învăţare
- Colaborarea cu colegii pentru a dezvolta proiecte interdisciplinare
- „Administrarea” procesului de învăţare
- Integrarea corespunzătoare a tehnologiilor
- Conceperea unor metode şi instrumente de evaluare autentice
Într-adevăr, trebuie să existe disponibilitate din partea profesorilor de a-şi asuma riscuri pentru a depăşi provocările iniţiale. Învăţarea pe bază de proiecte reprezintă un modul educaţional centrat pe elev. Acest tip de învăţare dezvoltă cunoştinţe şi aptitudini prin sarcini de lucru extinse care promovează investigaţia pe toată durata desfășurării proiectului.
Exemplu de aplicație practică solicitată elevilor de liceu din clasa a IX a la disciplina Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (elevii vor fi împărțiți în grupe de câte 3-4 elevi).
Realizați un proiect care să conțină:
· Un document Word de 15-20 de pagini cu informații despre tradiții și obiceiuri de Crăciun, colinde, scurte povestiri. Documentul va avea textul formatat după niște cerințe bine stabilite, va conține o primă pagină, conținutul efectiv al documentului, precum și cuprins.
· Prezentare PowerPoint a conținutului documentului.
Timp de lucru: 2 săptămâni
Bibliografie
· Cristea, Sorin – Curriculum pedagogic, E.D.P. Bucureşti, 2006
- Ciubotaru, M.;Popescu, M.;Antonovici, Ş.;Fenichiu, D. – Aplicaţii ale metodei proiectelor, Ed.CD Press, Bucureşti, 2005.
- Iteach.ro
· Ministerul Educaţiei şi Cercetării, UNICEF – Strategii educaţionale centrate pe elev, ALPHA MDN, Buzău, 2006
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|