Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Proiectarea instruirii pe competente
Luni, 13 Septembrie 2010 20:36

Proiectarea instruirii pe competenţe

 

 

            Proiectarea instruirii în formele sale de bază (planificarea calendaristică anuală şi proiectarea unităţilor de învăţare) se poate realiza în conformitate cu elementele metodologice principale, redate în documentele din Curriculum Naţional şi cu modelele prezentate în ghidurile corespunzătoare.

            Această proiectare are tradiţii pentru învăţământul liceal, cu origini care au aproape un deceniu (odată cu realizarea primei programe pe competenţe, la clasa a IX-a).

            Proiectarea pe competenţe se bazează pe câmpul conceptual şi metodologic cunoscut, prin care sunt definite: proiectarea calendaristică anuală, unitatea de învăţare, proiectarea unităţilor de învăţare, competenţele specifice, competenţele generale, conţinuturile, detalieri ale conţinuturilor, resurse educaţionale, metodele de evaluare etc.

            Pentru proiectarea instruirii în învăţământul gimnazial, există experienţa proiectării pe obiective (în care obiectivele de referinţă sunt finalităţile procesului de învăţământ) practicată, mai mult sau mai puţin constant, ca reflectare a concepţiei promovate de ghidurile metodologice corespunzătoare.

            Proiectarea pe competenţe şi pe obiective au în comun un model relativ invariant de rubricaţie. Diferenţele apar în momentul în care se realizează trecerea de la proiectul instruirii, la aplicarea sa în practică.

            Prin obiectivele de referinţă se urmăreau anumite finalităţi (concretizate sau nu în obiective de învăţare), cu o formulare aparent mai vagă şi cu posibilitatea realizării unei „învăţări în sine”.

 

            Prin competenţe se urmăresc, însă, anumite abilităţi, deprinderi, tehnici de lucru, formulate într-un mod mai precis decât în cazul obiectivelor.

            Definirea competenţelor lasă un anumit loc şi unei părţi factuale, informative, precum şi unei dimensiuni atitudinale, pe lângă dimensiunea metodologică ce accentuează rezultatele instruirii în forma lor acţională, demonstrabilă.

            Elementul de noutate în proiectarea instruirii la gimnaziu îl constituie înlocuirea obiectivelor prin competenţe, atât în planificarea anuală, cât şi în proiectarea unităţilor de învăţare. Este necesară, însă, o asumare corespunzătoare de competenţe care urmează să fie atinse pe parcursul instruirii.

            Competenţele nu pot fi transformate în obiective de învăţare (sau în obiective cu un anumit grad de operaţionalitate) şi nici în „subcompetenţe”. Competenţele specifice se exercită în diferite situaţii de învăţare, prin anumite activităţi specifice, într-o varietate de forme şi pe baza unor suporturi corespunzătoare ofertate. Ele reprezintă totodată criterii orientative în procesul de evaluare.

 

 

            Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie extrem de interesantă, astfel:

 

a)      aproape toate competenţele specifice din programele şcolare pot fi dezvoltate cu aproape toate conţinuturile programei şcolare (neexistând însă o corespondenţă biunivocă între ele);

 

b)      aproape toate conţinuturile permit exersarea unor situaţii şi activităţi de învăţare care să ducă la atingerea oricăror competenţe existente în programă (neexistând o corespondenţă biunivocă nici în acest sens);

 

c)      competenţele specifice este util să fie considerate ca „finalităţi” pragmatice imediate (dar şi de durată) ale procesului de instruire.

           

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
 

Revista cu ISSN

Calendarul si structura anului scolar 20…

Calendarul si structura anului scolar 2016-2017 A fost publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 552 din 21 iulie, Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017. Noul an...

Read more

Metode si tehnici de evaluare in ciclul …

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE ÎN CICLUL PRIMAR   Prof. înv. primar Liliana Dumitru Şcoala cu clasele I-VIII Vitanesti, Jud. Teleorman          Combinarea instrumentelor de evaluare scrisă cu cele de evaluare orală, cu metodele...

Read more

Actualitatea interferentelor poetice ale…

ACTUALITATEA INTERFERENŢELOR POETICE ALE LUI ALEXANDRU MACEDONSKI  (1854-1920)   Prof. drd. Miron Costina Violeta Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, Dolj   Istoria noastră literară nu a înregistrat prea multe interpretări referitoare la perioada 1854-1920, cu excepția...

Read more

Evaluarea cu ajutorul testelor create cu…

EVALUAREA CU AJUTORUL TESTELOR CREATE CU INSTRUMENTUL FLEXIQUIZ Profesor Bușcă Laura Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: În acest articol este prezentat modul de utilizare al instrumentului FlexiQuiz pentru elaborarea...

Read more

O experienta unica! Honeywell Educators …

O experienta unica! Honeywell Educators @ Space Academy

O experientã unicã! Honeywell Educators @ Space Academy (27 iunie - 2 iulie 2009) U.S. Space&Rocket Center, Huntsville – Alabama – U.S.A.       Mã numesc Lidia Mînzã si sunt profesor de chimie la Colegiul...

Read more

Planificare model pentru consiliere si o…

Planificare model pentru consiliere si orientare invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more

Study on expressing present and past rou…

STUDY ON EXPRESSING PRESENT AND PAST ROUTINE IN ENGLISH   Prof. Simona PISOI Colegiul Naţional Carol I, Craiova     SUMMARY English has no single verb expressing habitual aspect. Instead, habitual behaviour is indicated in various ways,...

Read more

Documente necesare la inspectii RODIS

  1. LA NIVELUL DIRECTORULUI   Nr. crt. Tipul documentului Numele documentului 1. Documente de proiectare 1.1. Planul de dezvoltare instituţională al unităţii. 1.2. Oferta educaţională a unităţii. 1.3. Planul managerial anual. 1.4. Programe manageriale semestriale. 2. Documente de evidenţă   2.1. Contract de...

Read more