Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


DEZVOLTAREA MUZICII CU PROGRAM IN SECOLUL AL XIX-LEA
Scris de admin   
Duminică, 08 Octombrie 2017 00:00

DEZVOLTAREA MUZICII CU PROGRAM

ÎN SECOLUL AL XIX-LEA


Profesor Lazar Mihaiela

Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu

 


Muzica programaticã, modalitate de exprimare specific romanticã, are de fapt o lungã istorie, cãci preocupãri de redare prin muzicã a unor întâmplãri, fapte cu caracter realist sau descrieri de naturã au atras pe creatori din cele mai vechi timpuri. Sã ne amintim numai de chansonul descriptiv al compozitorilor francezi din secolul al XVI-lea, ca de pildã Bãtãlia de la Marignan a lui Clement Jannequin sau de ciclul de concerte pentru orchestrã si vioarã Anotimpurile ale lui Vivaldi, fie mai aproape de noi în timp, de simfoniile lui J. Haydn, fie câteva din simfoniile lui Beethoven, dintre care a VI-a de exemplu, care, prin titlurile acordate fiecãrei pãrti conduc fantezia auditoriului în sensul dorit de compozitor.

S-a dovedit astfel în timp, cã muzica, prin posibilitãtile ei expresive infinit de bogate, este capabilã sã redea cele mai complexe stãri sufletesti, întâmplãri, evenimente, exprimându-le în limbajul ei propriu.

Curentul care avea sã-si aducã o contributie substantialã la dezvoltarea ideii de muzicã cu program a fost cel romantic si aportul compozitorilor Hector Berlioz si Franz Liszt este în acest plan hotãrâtor. Muzica cu program îsi atinge apogeul în epoca romanticã, deoarece acesteia îi este proprie tendinta de unire a celor douã orizonturi artistice – muzicã, poezie – tendintã ce îsi gãseste deplina afirmare în creatia muzicalã conceputã pe bazã de program. Definind genul în care muzica cu program se materializeazã, compozitorul Fr. Liszt a spus despre poemul simfonic cã este o “lucrare în care un puternic fluid magnetic leagã cele douã graiuri ale gândirii si simtirii omenesti: poezia si muzica “.

În crearea lucrãrilor cu caracter programatic, fie acestea: poem simfonic, simfonie cu program, suitã sau uverturã cu program, compozitorul porneste de la un argument extramuzical care poate fi o lucrare literarã, un fapt istoric, un argument plastic etc. a cãrui cunoastere si de cãtre auditori se impune ca necesarã. Câteva exemple vor sugera varietatea tematicã ce caracterizeazã muzica cu program. Astfel, surse literare ca: Meditatiile de Lamartine au dat nastere poemului simfonic Preludiile de Fr. Liszt, Hamlet de Shakespeare, poemului cu acelasi nume de Fr. Liszt, Tablouri dintr-o expozitie, suitã cu program a compozitorului Modest Musorgski, a fost inspiratã de tablourile pictorului Hartmann, suita simfonicã Seherazada de Rimski Korsakov are ca punct de plecare câteva din minunatele basme orientale din 1001 de nopti si exemplele ar putea continua.

Primul mare compozitor romantic, cu o contributie notabilã în genul simfoniei cu program, a fost Hector Berlioz (1803-1869). Favorizat de conditii social-istorice deosebite, de o epocã densã în evenimente si manifestãri spirituale, H. Berlioz s-a integrat în problematica vremii si a fãcut dovada, prin firea sa pasionalã, fantezia arzãtoare si înclinatia spre patetic, a fi un adevãrat fiu al epocii romantice.

Simfonia fantasticã – lucrare pe care compozitorul a scris-o în anii tineretii – are puterea de a dezvãlui întreaga fortã a creatorului ei, care, dupã cum însusi afirma – “si-a propus sã dezvolte în ceea ce au ele muzical, diferite situatii din viata de artist”. Programul, spune în continuare compozitorul – “trebuie sã fie considerat ca textul vorbit al unei piese, servind sã facã mai bine întelese lucrãrile muzicale cãrora le motiveazã caracterul si expresia”. Aceastã mare lucrare simfonicã are 5 pãrti – depãseste deci tiparul clasic al simfoniei, care se desfãsoarã în 4 pãrti – si poartã indicatii programatice în fata fiecãrei pãrti. Astfel, partea I este intitulatã Visuri si pasiuni si ideea muzicalã asezatã la baza acestei pãrti revine mereu în cursul lucrãrii, fiind numitã de creator “ideea fixã”.

Aceastã idee este supusã unor transformãri si dezvoltãri, în strânsã legãturã cu stãrile sufletesti ale compozittorului: iubire, gelozie, teama de a-si pierde iubita etc. Partea a II-a a simfoniei se intituleazã Vals si redã atmosfera unui bal. Partea a III-a se intituleazã Scenã la tarã, muzica ei redând starea de tihnã sufleteascã pe care creatorul o trãieste în mijlocul naturii. Partea a IV-a, Convoiul spre locul supliciului, redã imaginea muzicalã a înfricosãtorului vis al tânãrului muzician, cãruia i se pare cã si-a ucis din gelozie iubita si, condamnat la moarte, se îndreaptã spre locul executiei. Ultima parte, Dansul vrãjitoarelor, realizeazã expresia muzicalã a unei adevãrate orgii a spiritelor rele, o viziune fantastã deosebit de sugestivã. Integratã în aceastã atmosferã, si imaginea iubitei apare total transfiguratã, caricatural prezentatã. Un discurs muzical bigat, dens, colorat este în mãsurã sã exprime convingãtor clocotul vietii sufletesti a artistului romantic. H. Berlioz nu este mai putin convingãtor nici atunci când tãlmãceste sonor tragedia lui Romeo si Julieta sau peregrinãrile lui Horald în Italia, poem inspirat de opera marelui romantic L. Byron.

Valorificând sugestiile lui H. Berlioz, compozitorul Franz Liszt (1811 – 1886) va îmbogãti literatura muzicii cu program. Virtuoz pianist, ce nu a avut egal decât în ilustrul Niccolo Paganini la vioarã, Fr. Liszt s-a fãcut cunoscut întâi ca interpret, fiind unul din cei care a lãrgit si renovat total tehnica de cântare la pian. Beethoven însusi – care l-a ascultat când Liszt nu avea decât 10 ani – si-a exprimat uimirea cu privire la puterea de inventie muzicalã pe care copilul Liszt a dovedit-o. Cum este si firesc, cea mai mare parte din creatia lui Fr. Liszt este destinatã pianului. Astfel, ciclul intitulat: Anii de pelerinaj (si acesta cu continut programatic), Sonata în si minor pentru pian, 2 Concerte pentru pian si orchestrã, Studii de concert etc. sunt tot atâtea lucrãri ce figureazã în repertoriul marilor pianisti.

În genul poemului simfonic Liszt a compus 14 lucrãri, cu un continut de o mare varietate. Dintre acestea, poemul simfonic Tasso, dupã un poem de Byron, Mazzepa dupã poemul Viteazul de V. Hugo, Hamlet dupã Shakespeare si Preludiile dupã Meditatiile lui Lamartine sunt toate minunate exemple de interferentã între literatura si muzica romanticã.

Modalitãtile noi de exprimare care au îmbogãtit cu deosebire limbajul armonic romantic, îl asazã pe Fr. Liszt în apropierea marelui reformator al operei R. Wagner – compozitorul care i-a valorificat din plin sugestiile.


Bibliografie:

Nicolescu, Mircea, Berlioz. Viata unui compozitor romantic, Editura Muzicalã, Bucuresti, 1958

Toma-Zoicas, Ligia, Muzicã – manual pentru clasa a XII-a, scoli normale, Editura Didacticã si Pedagogicã, R.A., Bucuresti,1994

Ştefãnescu, Ioana, O istorie a muzicii universale, Editura Fundatiei Culturale Române, Bucuresti, vol. II, 1998

 

 

Ultima actualizare în Miercuri, 17 Mai 2023 06:56
 

Revista cu ISSN

Conceptul de prostie in viziunea filosof…

CONCEPTUL DE PROSTIE ÎN VIZIUNEA FILOSOFULUI ERASMUS   de Marian DRAGOMIR   Nu ştim dacă Erasmus din Rotterdam a fost primul european conştient aşa cum îl numeşte Stefan Zweig, dar cu siguranţă a fost...

Read more

Jocurile didactice mijloc de activizare …

JOCURILE DIDACTICE MIJLOC DE ACTIVIZARE A ELEVILOR DIN CLASELE I-IV ŞI DE CULTIVARE A INTERESULUI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă...

Read more

Prapastia digitala dintre generatii

PRĂPASTIA DIGITALĂ DINTRE GENERAŢII   Kovács Stefania Prof. fizică, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Carei               Rezumat: Expresiile ”digital natives” și ”digital immigrants” apar din ce în ce mai des în studiile și...

Read more

Rolul locul si semnificatia compunerilor…

                                    ROLUL, LOCUL ŞI SEMNIFICAŢIA COMPUNERILOR   ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR   Inst. DOBREA MONICA Şcoala cu clsasele I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău                    „Compunerile reprezintă rezultanta unei activităţi intelectuale complexe, care implică sinteza...

Read more

Disciplinele de bacalaureat pentru probe…

 BACALAUREAT 2011  DISCIPLINELE DE BACALAUREAT PENTRU PROBELE SCRISE:    FILIERA TEORETICA: Profil umanist: Ø      limba si literatura romana Ø      limba materna (daca este cazul) Ø      istorie Ø      la alegere, geografie, logica si argumentare, psihologie, economie, sociologie...

Read more

Drogurile - informatii generale

Informaţii generale   Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog. În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică...

Read more

Admiterea in ciclul inferior al liceului

Admiterea in ciclul inferior al liceului      ORDIN nr. 4.802/31.08.2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anul şcolar 2011-2012 Metodologie de organizare şi desfăşurare a admiterii în...

Read more

Tendinte inovative in evaluarea procesul…

TENDINŢE INOVATIVE ÎN EVALUAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV   Profesor Camelia Timofte Şcoala Generală George Emil Palade Buzău   Didactica tradiţională aşează la baza evaluării numai indicatori de ordin cognitiv, pedagogia contemporană considera aceşti indicatori ca fiind...

Read more