EDUCATIA INTELECTUALA

Conceptul si importanta educatiei intelectuale

Termenul vine din latinescul intellectus - minte, gandire, ratiune, capacitate de a gandi, rationa, cunoaste, de a opera cu notiuni, concepte. Transmiterea experientei sociale de la o generatie la alta, transferul de valori de la societate la individ reprezinta una dintre functiile importante ale educatiei. Educatia are menirea de a selecta si suntetiza, in functie de cerintele societatii si de capacitatile de asimilare ale individului, ceea ce este mai valoros in cultura materiala si spirituala a omenirii. Se transmit, sub forma prelucrata, in conformitate cu anumite principii si norme didactice, bagajul de cunostinte, experienta, morala, estetica generatiei tinere.

Educatia intelectuala este acea componenta a actiunii educationale care, prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste pe care le prelucreaza si vehiculeaza, contribuie la formarea si dezvoltarea tuturor capacitatilor intelectuale, functiilor cognitive si instrumentale, schemelor asimilitatorii, structurilor operatorii, precum si a tuturor mobilurilor care declanseaza, orienteaza si intretin activitatea obiectului educational indreptata in aceasta directie. sunt:

Obiectivele educatiei intelectuale

1. Asimilarea de catre elevi a valorilor stiintifice si umaniste, a semnificatiei lor sociale si umane

2. Dezvoltarea capacitatilor cognitive

3. Formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala

4. Formarea atitudinii pertinente fata de stiinta si tehnologie

5. Formarea conceptiei despre lume

6. Formarea competentelor in vederea utilizarii stiintei

1. Asimilarea de catre elevi a valorilor stiintifice si umaniste, a semnificatiei lor sociale si umane

La baza actiunii de educatie intelectuala se afla insusirea de catre elevi sistem functional de cunostinte din domeniile stiintific, tehnic, moral, literal, a valorilor stiintifice si umaniste. Ele vor constitui baza cognitiva a ulterioarelor aprofundari cerute de pregatirea specializata.

 Educatia stiintifica este un proces de transmitere si producere a unui sistem de valori. Ca atare, ea nu trebuie redusa la transmiterea si achizitia cunoasterii stiintifice si a tehnicilor de invatare, ci trebuie replasata intr-un context axiologic. Elevii trebuie sa-si insuseasca nu numai principii, legi, teoreme, dar si sensul social si uman al acestora.

Predarea stiintelor in scoala urmareste atat transmiterea valorilor stiintei, cat si formarea elevilor pentru producerea stiintei, pentru impunerea unui sistem de valori ale stiintei. Pentru aceasta este necesar ca elevii sa asimileze in mod sistematic aceste valori si sa li se formeze competentele pentru a le implica permanent in comportamentul lor.

Operatia de selectare a valorilor care formeaza continutul informarii intelectuale trebuie sa raspunda unor cerinte:

- informarea intelectuala trebuie sa fie in concordanta cu cerintele idealului educational,

- vor fi selectionate acele cunostinte care sa faciliteze formarea integral- vocationala si creatoare a personalitatii,

- informarea intelectuala trebuie sa fie in concordanta si sa asigure formarea unei viziuni interdisciplinare, care sa ofere posibilitatea unei intelegeri mai profunde a realitatii si implicit a unei actiuni creatoare asupra ei,

- calitatea informarii intelectuale trebuie sa se situeze pe primul plan,

- cantitatea si calitatea informatiei prelucrate si transmise trebuie sa fie in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale ale elevilor.

           2. Dezvoltarea capacitatilor cognitive

Odata cu asimilarea informatiilor, ideilor, cunostintelor, notiunilor are loc loc procesul de formare a capacitatii de a opera cu ele.

Capacitatea de cunoastere - capacitatea de observare, gandirea, memoria, imaginatia - numite de psihologi procese intelectuale, sunt, pe de o parte, premise ale activitatii de asimilare a valorilor, iar pe de alta parte, sunt produse ale invatarii. Dintre ele, cel mai important rol il au capacitatea de observare si capacitatea de gandire independenta, creatoare.

Capacitatea de observare se dezvolta oferind elevilor cat mai multe prilejuri de observare, antrenand toate simturile lor.

Capacitatea de observare si imaginatia conditioneaza dezvoltarea celei mai importante capacitati - gandirea. Cu ajutorul ei, elevul ordoneaza faptele dobandite in procesul de observare si pastrare in reprezentari, le generalizeaza si in felul acesta ajunge la stabilirea notiunilor, legilor, teoremelor, regulilor.

Angajarea elevilor in procesul cunoasterii stimuleaza procesul de formare operatiilor mintale, a acelor procedee intelectuale cu ajutorul carora prelucreaza, interpreteaza, relationeaza informatiile asimilate  se asigura intelegerea noilor cunostinte.

Dezvoltarea imaginatiei reprezinta o conditie a stimularii si educarii creativitatii. Formarea unei personalitati armonios dezvoltate si creative nu este posibila fara sporirea preocuparilor tuturor educatorilor in directia educarii creativitatii.

 3. Formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala

Realizarea acestui obiectiv este determinata atat de necesitatea cresterii calitatii si eficientei activitatii de invatare, cat si de pregatirea elevilor pentru autoinstruire, autoeducatie si autoformare.

A forma elevilor priceperi si deprinderi de activitate intelectuala inseamna a le prezenta si demonstra modul de utilizare a metodelor si tehnicilor de studiu si a creea situatii pentru exersarea lor. Pe acesta baza, elevii  vor dobandi capacitatea de a privi critic modul lor de invatare si vor adapta metodele si tehnicile potrivit particularitatilor fiecaruia, ajungand astfel sa-si formeze un stil propriu de munca intelectuala.

Insusirea metodelor si tehnicilor de munca intelectuala presupune dobandirea a 3 tipuri de competente:

·  competenta informationala. (Se dobandeste prin stapanirea metodelor si tehnicilor de obtinere, consemnare si stocare a informatiilor.) Obtinerea informatiilor se asigura indeosebi prin utilizarea tehnicilor de lectura.

- competenta operatorie presupune stapanirea unei game largi de priceperi si deprinderi intelectuale,

- competenta de comunicare (orala sau scrisa) se cultiva prin exercitii variate, de la cele care privesc organizarea unui raspuns bine structurat, in conditiile examinarii scolare, pana la cele care privesc realizarea unor referate si care pregatesc elaborarea si redactarea unor comunicari sau referate stiintifice.

Din perspectiva preocuparii profesorului, cele mai semnificative metode si  tehnici de munca intelectuala ar fi urmatoarele:

-  initierea si familiarizarea elevilor cu folosirea unor instrumente auxiliare pentru imbogatirea cunostintelor (dictionare, enciclopedii),

- formarea priceperii de folosire a surselor documentare si de intocmire pe aceasta baza a unor planuri de idei, conspecte,

- formarea la elevi a unor procedee speciale de invatare, in functie de continutul si complexitatea sarcinii, precum si de particularitatile persoanei care invata,

- familiarizarea elevilor cu specificul si cerintele tehnicii de observare si experimentare, cu priceperea de a observa si investiga fenomenele realitatii.

- stimularea elevilor in vederea stabilirii unor corelatii intre cunostintele asimilate prin treceri succesive de la concret la abstract si de la abstract la concret.

4. Formarea atitudinii pertinente fata de stiinta si tehnologie

Concomitent cu capacitatile de cunoastere, in procesul instruirii se dezvolta si interesul de a cunoaste, inteles ca atitudine de investigare a obiectelor si activitatilor. El se naste prin starnirea si intensificarea curiozitatii pentru noi fenomene din  domeniul istoriei, matematicii, geografiei, biologiei sau altor obiecte de invatamant. Interesul cognitiv presupune trebuinta de cunoastere, iar aceasta se educa.

Sentimente intelectuale sunt legate de asocierea unor elemente afectiv- volitive.

Educatia stiintifica trebuie sa-si propuna explicit sa contribuie la formarea unei atitudini pertinente fata de stiinta si tehnologie.

Atitudinea  pertinenta fata de stiinta ar insemna intelegerea adecvata si corecta a stiintei.

 5. Formarea conceptiei despre lume

Conceptia despre lume reprezinta „un ansamblu de reprezentari si idei despre natura, societate si gandire, despre om si locul lui in univers, intelegerea si aprecierea de catre om a sensului vietii si activitatii sale, a sensului istoriei si a destinului uman”.

Aceasta este rezultatul imbinarii cunostintelor cu experienta de viata a elevilor dobandita  in contact cu realitatile in care ei traiesc si muncesc, ea presupune nu numai  generalizarea cunostintelor, ci si un mod de evaluare, de raportare, la fenomene si evenimente.

6. Formarea competentelor in vederea utilizarii stiintei

Formarea competentelor vizeaza problema utilizarilor sociale ale stiintei in scopul imbunatatirii conditiei si bunastarii omului. Educatia stiintifica trebuie sa realizeze de la transmiterea si achizitionarea cunostintelor la cea a formarii si achizitionarii competentelor.

Realizarea obiectivelor educatiei intelectuale, prin si pentru stiinta, se realizeaza in principal prin procesul de invatamant, atat prin curriculum scolar, cat si prin utilizarea unor metode adecvate varstei si cunostintelor care se insusesc, prin aplicarea unor tehnologii pedagogice noi (invatamantul asistat de calculator, tehnicile audio-vizuale, mass-media) care creeaza conditii pentru formarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala, pentru dezvoltarea capacitatilor cognitive si a competentelor care vor sta la baza formarii profesionale, a integrarii generatiei tinere in cultura si civilizatie.