Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Investigarea relatiei scoala familie
Marţi, 08 Februarie 2011 00:00

STUDIU  -  INVESTIGAREA RELAŢIEI ŞCOALĂ FAMILIE

 

Profesor Copaciu Georgeta Cătălina

Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov

 

 

Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi mediul extraşcolar sau extrafamiliar penduleaza copilul, obiect şi subiect al educaţiei.

 

Colaborarea şcolii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educaţiei: obiective superioare, căi şi mijloace superioare. În acest scop, am întreprins o cercetare experimentală, urmărind studierea posibilităţilor concrete de optimizare a comunicării şcoală-familie şi a consecinţelor pe care această optimizare le implică.

Cercetarea a parcurs urmatoarele trei etape ale unui an şcolar:

- etapa documentării teoretice şi a sintezei datelor furnizate de demersul investigativ de factura constatativă, fapt ce a condus la formularea ipotezelor experimentale;

- etapa eşantionării populaţiei studiate;  

- etapa realizarii designului experimental, respectiv a proiectării etapelor de pre-test, experiment propriu-zis, post-test şi a conţinutului acestora.

În mod concret, investigarea s-a realizat pe baza activităţii desfaşurate în cadrul lectoratelor cu părinţii şi a studiului de caz la clasele a V-a, cuprinzând clase experiment “E” şi clase de control “C”.

Dăm spre exemplificare un chestionar pentru părinţi, realizat în etapa demersului investigativ.


Chestionar  pentru pǎrinţi

 

1.Cunoaşteţi programul orar al copilului dumneavoastră?

a. cunoaşteti la ce oră începe  şi se termină programul zilnic

b. cunoaşteti doar la ce oră începe programul

c. cunoaşteti doar la ce oră se termină programul zilnic

d. ………………………………………………….

2.Câte ore alocă studiului individual zilnic copilul dumneavoastră ?

a.nici o oră

b.oră

c.trei-patru ore

d.……………..

3.Câte  ore urmăreşte zilnic  programele TV sau lucrează la calculator?

a.1oră

b.2-3 ore

c.4-5 ore

d. …......................

4.Cunoaşteţi materiile pentru care manifestă interes ?

a.da , are materii preferate

b.da, dar nu este constant

c.nu manifestă interes pentru nici o materie

d.……………

5.Învaţă conştiincios singur sau este nevoie să-l controlaţi?

a. învaţă singur

b.este nevoie să-l controlez

c. nu învaţă chiar dacă îl controlez

d.………………………………..

6.Cât de des verificaţi temele copilului?

a.zilnic

b.la doua –trei zile

c.nu le controlez

d………………………….

7.Cât timp petreceţi cu fiul/fiica în timpul perioadelor şcolare?

a. zilnic una-doua ore

b.rareori am timp zilnic

c.doar  sâmbăta şi duminica

d.……………………..

8.Cât de des vă informează în legatură cu rezultatele obţinute, cu evenimentele importante petrecute la şcoală?

a.în fiecare zi, când ne întâlnim

b.numai la evenimentele importante

c.niciodată, dacă nu-l întreb

d.………………………

9.Copilul dumnevoastră vă minte în legatură cu rezultatele şcolare?

a.nu, dacă îl intreb

b.da, dacă a luat note proaste

c.nu, indiferent ce s-a întâmplat

d.…………………………       

10.Câte ore stă acasă copilul singur în zilele lucratoare nesupravegheat(fără orele de somn)?

a.2-3 ore

b.4-5 ore                                                                               

c.6-8 ore

d.……………

11.Acordaţi copilului recompense/pedepse pentru rezultatele şcolare ?

a.da, pentru notele bune

b.nu ,nici pedepse, nici recompense

c.da , îl pedepsesc  când ia note proaste

d.………………………………………

12.Se întâmplă să întarzie de la şcoală sau de la alte activităţi fară să ştiţi unde este ?

a.nu, niciodată

b.da, rareori

c.da, deseori

d.………………

13.Cât timp petrece cu prietenii (gaşca)?

a. zilnic, 1-2 ore

b.2-3 ore zilnic

c.doar sâmbăta şi duminica

d.……………..

14.Credeti că vine cu plăcere la şcoala ?

a.da, vine să înveţe

b.da, vine să se întâlnească cu prietenii

c.nu, abia aşteaptă să termine şcoala

d.………………………………

15.Cunoaşteţi ce  preocupări extraşcolare are?

a.da, sunt de acord cu ele

b.da, dar nu sunt de acord cu ele

c.nu ştiu

d.…………………………………

16.Cât de des vă interesaţi de situaţia la învăţătură şi frecvenţa a copilului dumnevoastră?

a.lunar

b.doar la şedintele cu părinţii

c. la  sfârşit de an şcolar

d.………………………………

17. Discutaţi cu el despre cariera pe care vrea să o urmeze ?

a.da, avem discuţii pe aceasta temă

b.da, dar nu sunt de acord cu opţiunea lui

c.nu, îl las să facă ce doreşte

d.……………………………

18. Manifestă interes pentru continuarea studiilor ?

a.da, vrea să–şi continue studiile la un nivel superior

b.da, dar vrea să şi lucreze

c.nu, vrea doar să câştige bani cât mai repede

d.…………………………………

19. Credeţi că şcoala îi oferă pregătirea necesară pentru găsirea unui loc de muncă ?

a.da,  dar nu suficient

b.da, în totalitate

c.nu, programele sunt rupte de realitate

d.…………………

20. Cum se realizează comunicarea dintre şcoala şi familie ?

a.prin consultaţiile cu părinţii

b.prin şedintele cu părinţii

c.prin telefon

  d.…………


Redăm mai jos interpretarea a doi dintre itemii chestionarului.

 

8. Cât de des vă informează în legatură cu rezultatele obţinute, cu evenimentele importante petrecute la şcoala?

a.în fiecare zi, când ne întâlnim

b.numai la evenimentele importante

c.niciodata, dacă nu-l întreb

d.………………………

 

• în fiecare zi,când ne întâlnim

E=43,5% C=40,1%

• numai la evenimentele importante

E=27,5% C=20,7%

• niciodată,dacă nu-l întreb

E=22,5 % C=25,8%

• .........................

E=6,7% C=13,4%

 

20.Cum se realizează comunicarea dintre şcoală şi familie ?

a.prin consultaţiile cu părinţii

b.prin şedintele cu părinţii

c.prin telefon

  d.…………

• prin consultaţiile cu părinţii
E=35,2% C=27,1%
• prin şedinţele cu părinţii
E=11,7% C=16,7%
• prin telefon
E=30,6 % C=29,8%
• altfel
E=21,5% C=26,4%

 

Concluzii :
Este un fapt cert că sunt din ce în ce mai mulţi părinţii care situează problemele legate de buna educaţie a copiilor printre cele mai importante preocupări ale lor, educaţia în familie constituind o preocupare a multora dintre părinţi.
Munca de educator este pe cât de importantă, pe atât de grea. Bunele intenţii ale unui părinte în ce priveşte îndrumarea copilului său nu pot fi contestate niciodată; despre justeţea măsurilor cu care intenţiile sunt traduse în practică nu se poate spune însă totdeauna acelaşi lucru.
 Din păcate, nu toţi părinţii realizează ca ajutorul calificat al cadrelor didactice - oameni a căror profesiune este tocmai aceea de educator - este de neînlocuit. De aceea şcoala este aceea care are menirea de a găsi cât mai multe forme de colaborare, de atragere a părinţilor într-un dialog real care are ca obiectiv formarea elevului atât din punct de vedere profesional cât şi comportamental.

 

Bibliografie

Adina Bãran-Pescaru - „Parteneriat în educatie familie-scoalã-comunitate”, Editura Aramis, Bucuresti, 2004;

Ioan Nicola - „Tratat de pedagogie scolarã”, Editura Aramis, Bucuresti, 2003.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

LicArt 2011

Clubul Nouă ne pasă! şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului    organizează a 10-a ediţie a Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt 2011 -secţiunile poezie, fotografie şi teatru-   Regulament LicArt   La concurs pot participa...

Read more

Importanta educatiei fizice scolare si r…

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI FIZICE ȘCOLARE ȘI ROLUL PROFESORULUI ÎN DEFINIREA MODELULUI ABSOLVENTULUI DE LICEU   Prof. Curticăpean  Aurelian Liceul Tehnologic "Dr. Ioan Șenchea" Făgăraș   Educaţia fizică este „singura disciplină din programa şcolară care urmăreşte pregătirea...

Read more

ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE

O PLEDOARIE PENTRU ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE LA CLASÃ   Înv. Damian Liliana Şcoala cu clasele I-VIII Vãdeni, Jud. Brãila     Activitatea de instruire a elevilor care se desfãsoarã în scoalã tinde spre o formã optimalã...

Read more

Imaginarul alteritatii si cyber-constiin…

IMAGINARUL ALTERITÃŢII ŞI CYBER-CONŞTIINŢA. DE LA BINOMUL IDENTITATE/ALTERITATE LA BINOMUL EU/CEILALŢI Monica Matei, Preperator univ., SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice   Aparent antagonice, conceptele de identitate si alteritate sunt interdependente, reprezentând polii...

Read more

Calendar examenul national de definitiva…

Calendarul desfăşurării examenului naţional de definitivare în învăţământ   Vezi calendarul şi programul de desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ.

Read more

Planificare model pentru consiliere si o…

Planificare model pentru consiliere si orientare invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more

Felul complementului in noua gramatica a…

FELUL COMPLEMENTULUI ÎN NOUA GRAMATICĂ ACADEMICĂ Profesor Ciobanu Elena-Corina Liceul Teoretic Buziaș, Timiș Noua gramatică academică[1], lansată la începutul anului 2006, ne prezintă fenomenele lingvistice care aparţin gramaticii cuvântului...

Read more

The development of personal and professi…

THE DEVELOPMENT OF PERSONAL AND PROFESSIONAL LITERACY Profesor Jianu Camelia Colegiul Tehnic Reșița, Caraș-Severin Self-knowledge helps you develop your own potential. It helps to identify obstacles, and resources and...

Read more