Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Otilia Cazimir universul copilariei
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Aprilie 2020 00:00

 

OTILIA CAZIMIR – UNIVERSUL COPILĂRIEI

prof. înv. primar Ungurean Gheorghina

Şcoala Gimnazială Iraclie Porumbescu-Frătăuţii Noi, Suceava

Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967), pe numele său adevărat Alexandra Gavrilovici a fost cel de-al cincilea copil al învățătorului Gavrilovici Gheorghe. Și-a petrecut copilăria în satul natal Cotu Vameş, județul Neamț și a început să scrie poezii de când era mică. A urmat liceul și universitatea la Iași, oraș în care și-a desfășurat întreaga activitate literară.

A debutat cu volumul de poezii Lumini şi umbre în 1923, după care au urmat: Fluturi de noapte (1923), Cântec de comoară (1931), Cronici fanteziste și umoristice (1930), Jucării (1938), Poezii (1939), Stăpânul lumii (1947), Alb și negru (1949), Baba iarna intră-n sat (1954).

A mai scris nuvele și schițe, a făcut traduceri din literatura rusă și franceză. Proza sa cuprinde volumele: Din întuneric, Fapte și întâmplări adevărate, Din jurnalul unei doctorese, Grădina cu amintiri, A murit Luchi, Prietenii mei scriitorii, În târgușorul dintre vii.[1]

Despre poezia Otiliei Cazimir, Eugen Lovinescu afirma că e „graţioasă, fragedă şi minoră”,[2] iar George Călinescu: „Cântând copilăria, vârsta senzaţiilor violente, Otilia Cazimir face, cu aceeaşi intuire directă a lumii, o poezie de miraculos infantil. Toţi simboliştii din seria sentimentală vor cânta, de altfel, copilăria, cu mai multă competenţă, fiindcă în loc să intelectualizeze memoria, se reazemă ca şi în perceperea naturii pe evocări senzoriale.[3]

Ea a iubit copiii și a scris mai multe poezii pentru ei. ,,Gingășia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. Eu m-am apropiat de ei râzând, scriindu-le poezii vesele cu o nuanță uşoară de ironie. Am început prin a spune copiilor povești și, abia mai târziu am început să scriu pentru ei. Când eram o abia ieșită din școala primară, le povesteam nepoților mei, de care nu mă despărțea decât câțiva ani.”[4]

În volumele Baba iarna intă-n sat și Jucării un loc important îl ocupă universul copilăriei din care nu lipsesc micile viețuitoare: furnica, melcul, cârtița, gândăceii, cărăbușul, ariciul, țânțarul, puișorii, pițigoiul, păsărelele. În copilărie a simțit lipsa prietenilor de joacă, chiar ea însăși mărturisea: ,,Am fost o copilă cuminte. Toți erau mai mici decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toți. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile.”

Poeziile Gospodina, Puișorul cafeniu, Licuriciul, De pe-o Bună – Dimineață, Țânțarul și avionul, Melcul, Ariciul, Un cămin de păsărele, Hultanul, Cântecul pițigoiului, Rața sfădăușă, Ciocârlanul, Ariciul-împărat, Trei rățuște sunt câteva din poeziile Otiliei Cazimir în care sunt prezente micile viețuitoare.

Poezia Gospodina este cea mai cunoscută de către copii. Pentru a descrie furnica, Otilia Cazimir face apel la umor:

,,Și-s grăbită, și-s grăbită,

Că mi-i casa negrijită

Și mi-s rufele la soare,

Și copiii cer mâncare… ”

Finalul poeziei cuprinde mesajul pe care îl pot desprinde micii cititori:

,, Nu, la noi

În mușuroi,

Nu e timp pentru zăbavă:

Că de n-ar fi de ispravă,

Ar fi vai ș-amar de noi!”

Melcul din poezia cu același titlu este descris pitoresc, micii cititori putând afla din tainele acestei viețuitoare. ,,Cu trup mic de gelatină”, el își petrece vara ducând o viață ,,măruntă și timidă”, iar când natura nu este prietenoasă se retrage într-o găoace ,,atât de subțire, c-ar fi strivit-o-n palme un copil”. Cu casa în spate el alunecă pe iarbă ,,încet și fără spor”: „Plimbându-şi greu făptura lui gheboasă

Pe foi de brustur ori prin buruiene,

De-a lungul drumului lăsa, alene,

O dungă lucitoare şi cleioasă,

Ca să-şi însemne drumul înapoi

Spre pâlcul cald şi dulce de trifoi...”.

Melcul când aude cântecul încetişor al copiilor, „înşelat de glasul lor”:

„Şi-a scos naiv corniţele la soare

Şi i-a privit încremenit de frică,

Cu ochii mici ca patru punctişoare”.

O altă viețuitoare, cârtiţa, este scoasă din casă ei de copiii care o privesc uimiți de stângăcia cu care se mişcă printre tufănele şi firele de iarbă. Ea nu cunoaşte razele de soare, norii și vântul, picăturile de ploaie, culorile și cântecele:

„Ci, scormonind necontenit ţărâna,

În bezna ei ocrotitoare

Îşi sapă răsucite subterane

În care singură-i şi roaba, şi stăpâna,

La adăpost de soare...”.

Otilia Cazimir realizează prin versuri adevărate „lecţii” de zoologie, accesibile şi frumoase prin folosirea epitetelor şi prin nota de umor cu care descrie aceste mici făpturi. Măcăleandrul din poezia cu același nume este văzut metaforic şi hiperbolic ca un „policandru”. Micii cititori se bucură când constată contrastul dintre mărimea păsării migratoare şi silinţa acesteia de a-şi mări dimensiunile, pentru a fi luată în seamă:

„Zbârlit şi rotund, se răsfaţă,

Se-nvârte, se umflă din guşă:

Un bulgăre mic de cenuşă,

Şi umple tot câmpul de viaţă!”. Aceeaşi senzaţie o manifestă micii cititori la citirea poeziei Puişorul cafeniu:


„A ieşit din ou la soare,

Cel din urmă puişor.

Se usucă pe-aripioare

Şi-o porneşte binişor.

Stă găina la-ndoială,

Că din şapte puişori,

Şase-s galbeni-gălbiori

(Ghemotoace de beteală),

Numai cel de la sfârşit

A ieşit

Mai ponosit!

Şi se-ntreabă speriată:

– Nu cumva-i de ciocolată?...”.


Vieţuitoarele din poeziile Otiliei Cazimir sunt personificate. În poezia Un cămin de păsărele, pitulicile adună furnici, gheonoaiele spălă rufele, răţuştele răsucesc găluște, codobaturile mătură pe sub paturi, cucul - portar stă pe o vargă de arțar și întreabă pe toată lumea: „Numai cucul, moş portar

Care n-are altă treabă,

Stă pe-o vargă de arţar

Şi pe toată lumea-ntreabă:

– Cu? Cu?...”.

Poeta tratează serios destinul acestor viețuitoare mărunte, dublând uneori simpatia cu un umor umanist, cu o intimitate naturală, ce înlocuiește închipuirea vieţii obscure a fiinţelor evocate. George Călinescua a afirmat: „Calitatea mare stilistică a Otiliei Cazimir este puterea ei de a reda faptele, puterea ei de expresie, ceea ce e însăşi arta literară. Faptele sunt redate prin impresii, traducerea exactă a senzaţiei juste, prin forţa de iradiaţie a imaginilor asupra unor pasagii întregi, imagini care nu sunt simple figuri de stil, ci expresie, explozibilă, în sufletul cititorului, a unei întregi realităţi, fiind creaţie.”[5]

Micile viețuitoare din natură sunt zugrăvite ca de un pictor miniaturist. Ariciul din poezia cu același nume este ,,O mică vietate ghemuită”, ,,posac” când copiii au alergat în jurul lui și are un ,,bot timid și mic ca de cățel”. Gândacii sunt ,,mărunți și roșii”, cărăbușul ,,mândru și grăbit” în poezia De pe-o ,,Bună Dimineață”.

În poezia Licuriciul, viețuitoarea este descrisă cu ajutorul epitetelor ,,urât”, ,,prost”, ,,mort de frică”. Licuricii sunt bijuteriile risipite ale unor domnițe zburătoare ,,cu trup de fum”, care trec seara pe drum, lăsând în urma lor sclipiri de smarald pentru ca la lumină să se transforme în niște gândaci ,,urâți”.[6]

Poeta a scris și ghicitori despre micile viețuitoare cărora le-a dat câte un titlu:

Cum o cheamă?, Cine-i, oare?, Zi-i pe nume! .

Otilia Cazimir a observat cu atenție mediul înconjurător din care nu lipsesc micilor viețuitoare pe care le-a redat în versuri care au încântat și vor încânta pe micii cititori, poezii în care un loc important îl ocupă universul copilăriei din care nu lipsesc micile făpturi precum furnica, melcul, cârtița, gândăceii, cărăbușul, ariciul, țânțarul, puișorii, pițigoiul, păsărelele.




[1]Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006.

[2]Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1985, p. 584.

[3]George Călinescu, Scriitori români şi străini, Editura pentru Literatură, București, 1960, p.823.

[4]Mircea Zarui, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, vol II, București, 1998.

[5]George Călinescu, Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1965, p.228.

[6]Georgeta Munteanu, Elena Bolog, Vistian Goia, Literatură pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977, p.210.

 

Revista cu ISSN

Terapia ocupationala complexa si integra…

TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ ÎNTRE PROIECTARE DIDACTICĂ ȘI FUNCȚIONALITATE CONVERGENT- INTERDISCIPLINARĂ Prof. educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca Rezumat:...

Read more

Cabinetul de istorie spatiul desfasurari…

CABINETUL DE ISTORIE, SPAŢIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE ŞI LOCUL DE PROMOVARE A ISTORIEI ŞCOLARE Mihon Adela-profesor de istorie Şcoala Gimnazială Câmpeni Şcoala Gimnazială Vidra Acest articol evidenţiază...

Read more

Postmodernismul repere teoretice

POSTMODERNISMUL – REPERE TEORETICE   Prof. Nedea Ramona Colegiul Tehnic Buzău     Articolul de faţă îşi propune să prezinte câteva repere teoretice legate de postmodernism, termenul cel mai controversat dintre toate. Sunt prezentate, succint,...

Read more

Utilizarea presei scrise in educatie

UTILIZAREA PRESEI SCRISE ÎN EDUCAŢIE   Prof. Chiţac Mihaela Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Constanţa     Tema în discuţie ,,Utilizarea presei scrise în educaţie” cautǎ  sǎ surprindǎ în linii mari aspectele pe care elevii trebuie sǎ...

Read more

Moduri de organizare a procesului de inv…

 Procesul de invatamant, ca activitate intreprinsa deliberat in vederea realizarii unor scopuri, presupune ca necesitate o organizare. Aceasta activitate se prezinta ca un sistem complex.   Organizarea pe clase si lectii...

Read more

Regulament de organizare si activitatilo…

REGULAMENT DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚILOR     CUPRINSE ÎN CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE, ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE   În plan european, iniţiativa promovării activităţii educative extraşcolare aparţine Consiliului Europei, prin Comitetul de Miniştri, care şi-a concretizat demersurile...

Read more

Medierea pedagogica

MEDIEREA PEDAGOGICĂ Profesor Safta Mariana Alina Şcoala Gimnazială Tudor Vladimirescu Târgovişte Societatea este într-o continuă schimbare, iar rolul educaţiei este acela de a propune metode de predare-învăţare-evaluare adecvate progresului şi...

Read more

Individ persoana personalitate omul

INDIVID – PERSOANĂ – PERSONALITATE. OMUL. Prof. Contescu  Mihaela Magdalena Liceul Tehnologic ”1 Mai”, Municipiul Ploiești Filosofia operează mai mult cu noțiunea Omul, aceasta incluzând în sine biologicul,...

Read more