Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


PERSONALITATEA MANAGERULUI SCOLAR
Vineri, 08 Ianuarie 2010 20:46

PERSONALITATEA MANAGERULUI ŞCOLAR

prof. Ciucã Cristina

Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzãu

În ultimii ani, se fac din ce în ce mai auzite variate interpretãri si abordãri ale managementului educa­tional. Acesta este acceptat ca un factor ce trebuie sã asigure: în aspect social - buna functionare a insti­tutiilor educative; în aspect pedagogic - realizarea functiilor de bazã ale sistemului educational, formarea personalitãtii; în aspect economic - satisfacerea societãtii cu resurse de muncã etc.

Unele interpretãri ne orienteazã spre tratarea com­plexã a managementului educational, sustinînd cã în activitatea lor, directorii de scoli trebuie sã realizeze toate sarcinile înaintate sistemului de învãtãmânt de societate. Prin aceastã prismã, managementul edu­cational impune conducãtorului scolar functii ca: perfectionarea continuã a activitãtii; transpunerea în practicã a unor politici educationale, valorificarea rationalã a resurselor pedagogice, consiliere psiho-pedagogicã etc.

Atitudinea fiecãrui manager de unitate scolarã fatã de activitatea pe care o desfãsoarã si functiile ce le exercitã este dictatã de faptul cum le întelege sau le defineste pe acestea.

A fi manager, mai ales unul bun, ale cãrui rezultate pozitive sã se rãsfrângã asupra activitãtii scolii, înseamnã sã fii un membru eficace al echipei pe care o reprezentati, un om cu o gîndire independentã si constructivã, un purtãtor de cuvânt al învãtãmântului, o persoanã capabilã sã ia decizii si sã rezolve probleme, un negociator, un bun cunoscãtor al proble­melor financiare. Munca directã cu oamenii e una dintre cele mai dificile. Nu e usor sã colaborezi, sã discuti cu ei, sã le identifici temerile, potentialul. Nu e usor sã îi ajuti sã creascã profesional. Nu e usor sã le fii un model. Pentru cã asta esti: un model de urmat. Chiar dacã nu vor recunoaste deschis acest lucru, angajatii tãi te vor urmãri, si dacã vor avea ce învãta: te vor urma. De aceea e nevoie în primul rînd sã constientizezi responsabilitatea enormã care stã pe umerii tãi. Practic, rãspunzi de toatã lumea din scoala pe care o conduci. Faptul cã stãpânesti puterea de a antrena întregul colectiv în anumite actiuni constituie poate cea mai puternicã armã pe care o detii în arsenalul tãu ca manager scolar. Pentru a crea un colectiv puternic si viabil prin autoadministrare, trebuie sã scoti în evidentã realizãrile acestuia si sã recunoasi public contri­butiile individuale ale membrilor sãi. În mod cert a fi manager a devenit o profesie care necesitã atît cunostinte teoretice, cât si practice în domeniul în care se exercitã aceastã functie. Managerul scolar trebuie sã fie capabil sã aplaneze orice conflict. Oferindu-le subalternilor libertate în gîndire, independentã în actiuni, el trebuie, în acelasi timp, sã insiste asupra luãrii deciziilor în grup, îmbinând astfel loialitatea fatã de membrii colec­tivului cu cerintele impuse de stiinta managerialã. Uneori, în calitate de conducãtor, trebuie sã fii ferm pe pozitii si sã stãrui asupra propriului punct de vedere, chiar dacã acesta nu coincide cu cel al colegilor, ori, luarea deciziilor este o procedurã care presupune asumarea unei responsabilitãti si implicã constientizarea consecintelor pe termen lung. Pe de altã parte, managerul scolar are si posi­bilitatea de a usura viata copiilor si a colegilor, de a o face mai interesantã, de a lãsa o "mostenire" gene­ratiilor viitoare, efort ce va fi rãsplãtit prin recunostinta tuturor.

Managerul unei scoli trebuie sã fie cadru didactic care sã fi urmat cursuri de management educational si care sã aibã o vechime care sa-i asigure cunoasterea suficienta a institutia pe care urmeazã sã o conducã. În acest fel el poate cunoaste din interior punctele tari si slabe ale scolii pe care o conduce si poate trasa împreuna cu consiliul de administratie noi directii de dezvoltare.

Consider cã, în acest context, managerul nu ar trebui sã mai desfãsoare activitãti de predare efectivã, nici în scoala pe care o conduce, nici în alte institutii de învãtãmânt. Dar cum ar trebui sã „arate” managerul pentru a se bucura de apreciere si pentru a constitui un „model” pentru angajatii sãi? Ar trebui sã întruneascã un set larg de însusiri din rândul cãrora nu pot lipsi: temeinica pregãtire de specialitate, obiectivitatea, exigenta si respectul fatã de angajati, încrederea, sinceritatea, acceptarea dialogului, spiritul de dreptate, intuitia, simtul umorului si rãbdarea. De asemenea, mai pot fi enumerati ca indicatori manageriali: echilibrul intelectual, nevoia de înnoire, capacitatea organizatoricã, modestia, cinstea, întelegerea. Minimul necesar de care are nevoie un manager pentru a avea succes poate însemna câteva lucruri de bun simt: sã fie un exemplu

pozitiv, sã conducã echipa într-o directie rationalã, sã fie integru, curajos si hotãrât, sã nu fie intimidant si sã nu-i învinovãteascã pe altii. Faptele si nu vorbele managerului sunt urmate de echipã. Astfel, pentru a determina angajatii sã se comporte într-un anumit fel,

managerul ar trebui sã dea primul exemplu.

Trãsãturile personalitãtii managerului devin parte din cultura echipei. Dacã managerul este foarte competitiv, echipa va fi probabil foarte competitivã. Astfel, este posibil ca echipa sã preia sensibilitatea, generozitatea, blîndetea sau agresivitatea, autoritatea managerului.

Rolul de manager provoca multe griji, deoarece niciodatã nu vor exista suficiente resurse pentru a rezolva toate problemele, iar cele deja solutionate pot genera altele noi.

Managementul scolar eficient se realizeazã prin folosirea optimã a resurselor, prin capacitatea de a motiva personalul de a-l dirija spre obiective si de a-l organiza conform aptitudinilor, buna comunicare pe orizontalã si pe verticalã, evaluãri curente, obiective si stimulative pentru întreg personalul, colaborare rationalã cu partenerii, delegare corectã a atributiilor subordonatilor, utilizarea unor tehnici moderne de conducere.

Managementul scolar ineficient se realizeazã printr-o gestionare gresitã a resurselor, printr-un climat organizational tensionat, blocaje în comunicare, incompatibilitate între colaboratori, între personal si responsabilitãti, situatii imprevizibile, care împiedicã activitatea, supraaglomerarea managerului, lipsa de colaborare cu partenerii, stil managerial exagerat, asumarea gresitã a responsabilitãtilor dar si implicarea subordonatilor în alte activitãti decât cele specifice locului de muncã.


Concluzii.

Pãrerea noastrã este cã a deveni manager este rezultatul unui proces de transformare personalã. Lãrgirea perspectivei si conceptiei despre lume si viatã, sporirea nivelului de constiintã, munca cu sine însusi, descoperirea motivatiilor si principiilor corecte creeazã premise pentru a deveni o persoanã capabilã sã-i conducã pe ceilalti, adicã o persoanã care sã merite sã fie urmatã de ceilalti si sã îi aibã în grijã si nu în subordine. Persoanele optimiste, care se relationeazã usor cu ceilalti, care sunt organizate, comunicã excelent, sunt dotate cu intuitie si empatie, care dau dovadã de fortã de caracter, care au un dezvoltat sentiment de comuniune socialã si care îsi dezvoltã competentele tehnice necesare sunt clar avantajate în ocuparea si îndeplinirea cu succes a unor functii manageriale.

Referinte bibliografice:

1. ANDRONICESCU, A., Managementul schimbãrilor, Bucuresti: Editura ALL, 1998.

2. CHIRICÃ, S., Inteligenta organizatiilor. Rutinele si managementul gandirii colective, Cluj-Napoca: Presa Universitarã Clujeanã, 2003.

3. FORIª, T., LUCA, M., Managementul resurselor umane, Constanta: Editura Leda & Muntenia, 1999.

4. MIHALCEA, R., ANDRONICESCU, A., Management: fundamente, interferente, studii de caz, solutii, Bucuresti: Editura Economicã, 2000.

5. MOSCOVICI, S., Psihologia socialã a relatiilor cu celãlalt, Iasi: Polirom,1998.

6. VLÃSCEANU, M., Organizatiile si cultura organizãrii, Bucuresti: Editura Trei, 2002.

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:23
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Proiect educational Mihai Eminescu

                                                           PROIECT EDUCAȚIONAL                                                                              Sava Ștefania, limba și literatura română                                                                           Școala cu clasele I-VIII Octav Băncilă, Corni, Botoșani   La jumătatea primei lunii a fiecărui an se sărbătorește ziua poetului național, Mihai Eminescu....

Read more

Mitul propriu zis si modelul mitic in le…

ITUL PROPRIU-ZIS ŞI MODELUL MITIC ÎN ,,LES TROIS GRACES” DE MIRCEA ELIADE Elena HENDRE - prof. Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Baia Mare, Maramureş Rezumat: În opera ,,Les Trois Graces” Mircea...

Read more

Saptamana educatiei globale 2012 Mobilit…

Saptamana educatiei globale 2012 Mobilitate pentru sustenabilitate   A 14-a editie a Saptamanii Educatiei Globale, program facilitat de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei, se va desfasura in perioada 10-18 noiembrie 2012. Tema de acest an pentru Saptamana Educatiei Globale este “Mobilitate pentru...

Read more

Proiecte educative interne

PROIECTE EDUCATIVE INTERNE INFORMARE SINTETICĂ    1. DIFERENŢIERI TERMINOLOGICE Proiect educativ intern = orice proiect/activitate în domeniul nonformal (extracurricular, extraşcolar), iniţiat şi desfăşurat de către unitatea de învăţământ şi care să vizeze una sau...

Read more

Flori de primavara in legende -1

Legenda ghiocelului   A fost odata o razã de soare - era chiar fata cea mai micã si rãsfãtatã a astrului luminos. Şi tocmai pentru cã era cea mai micã si mai...

Read more

Les etapes de la comprehension orale

LES ETAPES DE LA COMPRÉHENSION ORALE   Ilie MINESCU Universitatea de Vest TIMIŞOARA     La pré-écoute Lors d’une activité de compréhension orale, les élèves comprennent en général: les mots qu'ils connaissent déjà; les mots transparents ; les mots dont...

Read more

Metode si procedee interactive utilizate…

METODE ŞI PROCEDEE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CICLUL PRIMAR   Pricope Delia Loredana, profesor învăţământul primar, Şcoala Gimnazială “Vasile Conta”, Iaşi     Metodele de învăţământ reprezintă căile de transformare în practică a...

Read more

Desfasurarea concursului pentru ocuparea…

CAPITOLUL IV  Desfasurarea concursului      Art. 18. -    (1) Dupa validarea dosarelor de concurs si afisarea listei candidatilor admisi pentru sustinerea probelor de concurs, comisia de organizare si desfasurare a concursului afiseaza...

Read more