Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Mai 2016 20:38

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII

Prof. Nadia Breazu

Colegiul Tehnic Motru

Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice

Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei nu este strict limitată de graniţele memoriei genetice ale speciei. Chiar dacă nu se pot sfida aceste graniţe în practica efectivă a instruirii şi educării, educaţia deschide calea spre depăşirea acestora, într-o dimensiune care nu are limite: cea a valorilor, în care personalitatea îşi poate spori dimensiunile.

În ce masură educaţia poate să modifice natura umană?

Educabilitatea reprezintă capacitatea specifică psihicului uman de a se modela structural şi informaţional sub influenţa agenţilor sociali şi educaţionali. Sub influenţa acestor factori, omul se modelează, transformându-se treptat în fiinţă umană, cu personalitate, care se caracterizează prin limbaj, gândire, intenţionalitate, afectivitate superioară şi voinţă. Deosebirea esenţială dintre dezvoltarea omului şi a animalului a fost observată în cazul a 52 de copii lupi care au fost descoperiţi în diverse locuri pe glob şi care au trăit numai în mediu natural-animal. Astfel, lipsindu-le condiţiile mediului socio-educaţional au rămas la situaţia de hominis, nereuşind să obţină nici o trasătură specific umană. De asemenea, este cunoscut cazul a două fetiţe descoperite în padurea tropicală, în stare animalică şi crescute apoi într-un orfelinat care nu au reuşit să mai capete trăsături specific omeneşti. Aceste exemple demonstraeză ca omul se modelează ca fiinţă umană , ca personalitate, numai în condiţiile socializării şi educaţiei.

Totuşi, ereditatea are şi ea o importanţă hotărâtoare. Psihologul american Kellog a creat condiţii egale de viaţă pentru fiul său, Donald, şi pentru un cimpanzeu constatând că puiul de cimpanzeu a devenit astfel doar o maimuţă semidresată.

Educabilitatea reprezintă disponibilitatea specific umană de a fi receptiv la influenţa organizată şi de a realiza pe această cale achiziţii şi evoluţii care se concretizează în structuri şi substructuri de personalitate, în manifestări de comportament.

De-a lungul timpului, în privinţa educabilităţii au apărut trei puncte de vedere diferite:

Educaţia poate modifica personalitatea umană hotărâtor. Socrate şi Platon vedeau în educaţie: „Arta răsucirii omului către strălucirea orbitoare a Ideii”. Aristotel credea în puterea deprinderilor. Renaşterea afirmă cu vigoare credinţa în educaţie ( Erasmus). Teorii moderne despre educaţie: J. A Comenius susţine puterea educaţiei, J. Locke credea ca nouă din zece oameni sunt ceea ce sunt: buni sau răi, folositori sau nefolositori, datorită educaţiei, Leibnitz: „educaţia învinge totul”, iluminiştii: deosebirile dintre oameni sunt dobândite, nu moştenite, Kant credea că omul ajunge om numai prin educaţie, J.F. Herbart îşi începea prelegerile cu : „principiul fundamental al pedagogiei este plasticitatea copilului”.

Sceptici în problema educabilităţii. J.J. Rousseau susţinea că un copil este bun de la natură şi civilizaţia îl face să se schimbe. Goethe:”nu ne-am născut egali”. John Eccles consideră că în fiecare om există un nucleu de unicitate care nu poate fi schimbat.

Ultimele cercetări de genetică moleculară realizate de Thompson şi Plomin apreciază că o pondere de 50% revine geneticii în structurarea aptitudinilor cognitive ale omului.

Realiştii ( interacţioniştii) consideră că educaţia este operatorul specific care leagă între ele elementele genetice şi de educaţie.

Pentru Freud şi Piaget constituirea proceselor mentale este văzută ca un proces cu dublă determinare: cunoaşterile structurale printr-o programare ereditară, cunoaşterile dobândite prin educaţie.

Există trei teorii importante în problema educatibilităţii:

  1. Teoria care susţine importanţa structurilor înnăscute-ineism

  2. Teoria care pune preţ pe factorii de mediu, distingând patru structuri ambientale:

  • Microsistemul, adică relaţiile persoanei cu mediul restrâns

  • Mezosistemul- relaţiile dintre anturajele persoanei în şcoală, familie, grup de prieteni

  • Exosistemul- structuri sociale majore mass- media şi reţele sociale

  • Macrosistemul –modele instituţionalizate ale culturii, sistemului economic şi politic Dintre elementele de mediu au importanţă: relaţiile interumane, comunicarea şi simbolurile comunicării, modelele altor persoane, a persoanelor semnificative.

  1. Teoria dublei determinări pune accentul pe interacţiunile dintre ereditate şi mediu, sub controlul educaţiei.

    Bibliografie:

  1. Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura Bic All, Timişoara, 2001

  2. Ioan Jinga, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Timişoara, 2006

  3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureşti, 2006


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Instrumente interactive in matematica

INSTRUMENTE INTERACTIVE ÎN MATEMATICĂ Prof. Buzea Gabriela, ȘcoalaGimnazială Nr. 56, București Rezumat : Articolul evidenţiază un exemplu prin care profesorii pot influenţa performanţele elevilor  pe care îi îndrumă, prin folosirea unor...

Read more

Lista posturilor didactice catedrelor va…

ANEXA Nr. 1   la metodologie   Lista posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate   Lista care se afiseaza va contine urmatoarele informatii: Specialitatea ........................... (Nr. de posturi didactice/catedre vacante/rezervate pentru ocupare prin concurs)  

Read more

Programa pentru limba slovaca materna la…

Programa pentru limba slovacă maternă la Evaluarea Naţională 2014   Vezi programa pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă pentru Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a în 2014, anexa nr.2 la OMEN...

Read more

Essay types

ESSAY TYPES Profesor Bold Corina C.N. Zinca Golescu Pitești Essays are common in elementary, middle, high school and college, and you may even need to write essays in the business...

Read more

Politici educationale de integrare europ…

POLITICI EDUCAŢIONALE DE INTEGRARE EUROPEANĂ DIMENSIUNEA DE GEN ÎN EDUCAŢIE   Profesor Maria Ionaş Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu   Politicile educaţionale pentru integrare europeană vizează şi problema dimensiunii de gen în educaţie, sintagmă destul de puţin...

Read more

Dimitrie Gusti intemeietorul scolii mono…

DIMITRIE GUSTI – ÎNTEMEIETORUL ŞCOLII MONOGRAFICE ROMÂNEŞTI   Prof. Dr. Nadia Vesa Şcoala Gimnazială Vidra, Judeţul Alba   Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti...

Read more

Calendarul Evaluarilor Nationale la clas…

Calendarul Evaluarilor Nationale la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a in 2014   Vezi Ordinul ministrului educatiei nationale privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a Evaluarilor Nationale in anul...

Read more

Conditii externe ale invatarii scolare

CONDIŢII EXTERNE ALE ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE     Prof. Dinu Maria Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj         Învăţarea şcolară, acest proces de receptare şi asimilare de informaţii şi de influenţe educative, dar şi procesul de...

Read more