Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Mai 2016 20:38

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII

Prof. Nadia Breazu

Colegiul Tehnic Motru

Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice

Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei nu este strict limitată de graniţele memoriei genetice ale speciei. Chiar dacă nu se pot sfida aceste graniţe în practica efectivă a instruirii şi educării, educaţia deschide calea spre depăşirea acestora, într-o dimensiune care nu are limite: cea a valorilor, în care personalitatea îşi poate spori dimensiunile.

În ce masură educaţia poate să modifice natura umană?

Educabilitatea reprezintă capacitatea specifică psihicului uman de a se modela structural şi informaţional sub influenţa agenţilor sociali şi educaţionali. Sub influenţa acestor factori, omul se modelează, transformându-se treptat în fiinţă umană, cu personalitate, care se caracterizează prin limbaj, gândire, intenţionalitate, afectivitate superioară şi voinţă. Deosebirea esenţială dintre dezvoltarea omului şi a animalului a fost observată în cazul a 52 de copii lupi care au fost descoperiţi în diverse locuri pe glob şi care au trăit numai în mediu natural-animal. Astfel, lipsindu-le condiţiile mediului socio-educaţional au rămas la situaţia de hominis, nereuşind să obţină nici o trasătură specific umană. De asemenea, este cunoscut cazul a două fetiţe descoperite în padurea tropicală, în stare animalică şi crescute apoi într-un orfelinat care nu au reuşit să mai capete trăsături specific omeneşti. Aceste exemple demonstraeză ca omul se modelează ca fiinţă umană , ca personalitate, numai în condiţiile socializării şi educaţiei.

Totuşi, ereditatea are şi ea o importanţă hotărâtoare. Psihologul american Kellog a creat condiţii egale de viaţă pentru fiul său, Donald, şi pentru un cimpanzeu constatând că puiul de cimpanzeu a devenit astfel doar o maimuţă semidresată.

Educabilitatea reprezintă disponibilitatea specific umană de a fi receptiv la influenţa organizată şi de a realiza pe această cale achiziţii şi evoluţii care se concretizează în structuri şi substructuri de personalitate, în manifestări de comportament.

De-a lungul timpului, în privinţa educabilităţii au apărut trei puncte de vedere diferite:

Educaţia poate modifica personalitatea umană hotărâtor. Socrate şi Platon vedeau în educaţie: „Arta răsucirii omului către strălucirea orbitoare a Ideii”. Aristotel credea în puterea deprinderilor. Renaşterea afirmă cu vigoare credinţa în educaţie ( Erasmus). Teorii moderne despre educaţie: J. A Comenius susţine puterea educaţiei, J. Locke credea ca nouă din zece oameni sunt ceea ce sunt: buni sau răi, folositori sau nefolositori, datorită educaţiei, Leibnitz: „educaţia învinge totul”, iluminiştii: deosebirile dintre oameni sunt dobândite, nu moştenite, Kant credea că omul ajunge om numai prin educaţie, J.F. Herbart îşi începea prelegerile cu : „principiul fundamental al pedagogiei este plasticitatea copilului”.

Sceptici în problema educabilităţii. J.J. Rousseau susţinea că un copil este bun de la natură şi civilizaţia îl face să se schimbe. Goethe:”nu ne-am născut egali”. John Eccles consideră că în fiecare om există un nucleu de unicitate care nu poate fi schimbat.

Ultimele cercetări de genetică moleculară realizate de Thompson şi Plomin apreciază că o pondere de 50% revine geneticii în structurarea aptitudinilor cognitive ale omului.

Realiştii ( interacţioniştii) consideră că educaţia este operatorul specific care leagă între ele elementele genetice şi de educaţie.

Pentru Freud şi Piaget constituirea proceselor mentale este văzută ca un proces cu dublă determinare: cunoaşterile structurale printr-o programare ereditară, cunoaşterile dobândite prin educaţie.

Există trei teorii importante în problema educatibilităţii:

  1. Teoria care susţine importanţa structurilor înnăscute-ineism

  2. Teoria care pune preţ pe factorii de mediu, distingând patru structuri ambientale:

  • Microsistemul, adică relaţiile persoanei cu mediul restrâns

  • Mezosistemul- relaţiile dintre anturajele persoanei în şcoală, familie, grup de prieteni

  • Exosistemul- structuri sociale majore mass- media şi reţele sociale

  • Macrosistemul –modele instituţionalizate ale culturii, sistemului economic şi politic Dintre elementele de mediu au importanţă: relaţiile interumane, comunicarea şi simbolurile comunicării, modelele altor persoane, a persoanelor semnificative.

  1. Teoria dublei determinări pune accentul pe interacţiunile dintre ereditate şi mediu, sub controlul educaţiei.

    Bibliografie:

  1. Ioan Bontaş, Pedagogie. Tratat, Editura Bic All, Timişoara, 2001

  2. Ioan Jinga, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Timişoara, 2006

  3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureşti, 2006


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metode şi strategii destinate cercurilor…

METODE ŞI STRATEGII DESTINATE CERCURILOR DE LECTURĂ Prof. Melinte Mihaela Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galaţi Cercurile de lectură reprezintă activităţi didactice, desfăşurate într-un cadru curricular sau extracurricular, al...

Read more

Alimentatie pentru sanatate si longevita…

ALIMENTAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI LONGEVITATE Prof. Daniela Surlaru Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău Hrana stă la baza vieţii. Este factor...

Read more

Fisa de inscriere la examenul national d…

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT   Vezi fişă de înscriere la examenul național de definitivare în învăţământ, anexa 2 la Metodologia privind organizarea și desfășurarea examenului național...

Read more

Previziune cataclismica in poezia simbol…

PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ         dr. Ştefan Lucian MUREŞANU     Motto: Vrăjitorilor evului mediu le spun: / - Lăsaţi să clipească ochiul senin deasupra Egipetului,              / Niciodată nu mor martirii dreptăţii. (George...

Read more

Evaluarea formala si evaluarea informala

EVALUAREA FORMALĂ ȘI EVALUAREA INFORMALĂ   Prof. Nuți Gălețeanu Școala Gimnazială specială pentru Deficienți de auz „Sfânta Maria”- București   Evaluarea școlară este un act de valorizare ce intervine în viața elevilor. Dar așa cum...

Read more

Modificari si completari la metodologia …

Modificari si completari la metodologia cadru privind mobilitatea   Vezi OMEN 3080/2014 - Ordinul Ministerului Educatiei Nationale pentru modificarea si completarea Metodologiei cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul...

Read more

Traditiile si obiceiurile bogatia noastr…

BOGĂŢIA NOASTRĂ CEA NEPREŢUITĂ TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE                                                                               Prof. Dobrea Monica                                                                             Şcoala Gimnazială ”Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău   Motto: ,,...datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate...

Read more

Specializari invatamantul special

   ANEXA Nr. 12   la metodologie   SPECIALIZARI care confera dreptul de a ocupa posturi didactice/catedre in invatamantul special, fara sa mai fie necesar un stagiu atestat de pregatire teoretica si practica...

Read more