SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. Sandu Diana – Ileana

Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Timişoara

Motto:

Într-o lume imperfectă pe care o putem influenţa în bine  sau rău,

conştientizarea faptului că orice încercare contează

este aceea care ne defineşte ca fiinţe umane

Howard Gardner

Rezumat: Lumea contemporană reprezintă o permanentă  şi inedită provocare pentru educaţie. Principala caracteristică a acestei provocări rezidă  în proliferarea fără precedent a disciplinelor  academice şi neacademice, fapt ce conduce la o creştere exponenţială a cunoaşterii. Am încercat să ilustrez în acest articol tipurile de inteligenţă şi o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple a fiecărui copil.

            O abordare relativ nouă în educaţie are în vedere teoria inteligenţelor multiple , formulată prima dată de H. Gardner (1985 – Harvard). El sugerează că noţiunea tradiţională de inteligenţă(bazată pe IQ) are limitele ei şi propune, în schimb, opt tipuri diferite de inteligenţă care să acopere o paletă mult mai largă a intelectului uman. Acestea sunt:

• Inteligenţa verbală/ lingvistică – ce are în vedere abilităţile de comunicare şi exprimare, capacitatea de a da nuanţe, ordine şi ritm cuvintelor. Este inteligenţa specifică scriitorilor, poeţilor, traducătorilor, avocaţilor. Copiilor cu o puternică inteligenţă verbală le place să citească, să scrie, sa povestească, învaţă cu uşurinţă limbi străine.
• Inteligenţa logico/matematică – se referă la capacitatea de a opera cu modele, categorii, relaţii, de a grupa, ordona şi interpreta date. Este inteligenţa specifică matematicienilor, fizicienilor, chimiştilor, economiştilor etc. Copiii cu o inteligenţă dezvoltată de acest tip, au abilităţi în rezolvarea problemelor, recunoaşterea modelelor, relaţionare.
• Inteligenţa spaţial/vizuală –  este specifică arhitecţilor, pictorilor, constructorilor, piloţilor de avion sau maşini de curse, celor care au abilitatea de a crea o reprezentare vizuală-spaţială a lucrurilor, de a gândi dinamic.Copiii cu o astfel de inteligenţă creează reprezentări spaţiale, pe care le pot transpune pe suporturi concrete, observând dinamica lucrurilor.
• Inteligenţa muzicală – este specifică artiştilor, compozitorilor, vocaliştilor şi instrumentiştilor. Copiii cu o inteligenţă muzicală au un simţ dezvoltat al ritmului sunetelor, ascultă muzică, învaţă cu uşurinţă să cânte la un instrument.
• Inteligenţa kinestezică – are în vedere abilitatea de exprimare cu ajutorul corpului şi coordonarea foarte bună între părţile acestuia, fiind specifică sportivilor, dansatorilor, balerinilor, chirurgilor. Copiii cu o astfel de inteligenţă au o mare capacitate de exprimare a emoţiilor cu ajutorul mişcării şi sunt talentaţi la sport.
• Inteligenţa interpersonală – se referă la la abilităţile de înţelege relaţiile dintre persoane şi de a dezvolta aceste relaţii. Este specifică negociatorilor, educatorilor, leaderilor religioşi, politicienilor, consilierilor, celor care activează în domeniul relaţiilor publice. Copiii cu o inteligenţă interpersonală dezvoltată lucrează foarte bine în echipă, înţeleg uşor intenţiile, motivaţiile, scopurile celorlaţi, comunică uşor, mediază şi negociază cu succes.
• Inteligenţa intrapersonală – este capacitată pe abilităţiile de a înţelege propriile emoţii, motivaţii şi scopuri. Este inteligenţa specifică psihologilor, medicilor din anumite domenii. Copiii cu o astfel de inteligenţă îşi pot evalua corect calităţile, se înţeleg foarte bine pe ei înşişi, ştiu cum să se automotiveze.
• Inteligenţa naturistă/ ambientală – este axată pe abilităţile de a înţelege natura, de a ajuta la păstrarea ei. Specifică biologilor, arheologilor, exploratorilor, copiii cu o astfel de inteligenţă învaţă uşor prin reflecţie şi aranjare, au abilităţi de a face distincţii între plante şi animale, le place să surprindă sunetele din natură, să colecţioneze, să  participe la expediţii şi excursii, să ajute la conservarea mediului.

În majoritatea sistemelor educaţionale şi culturale, se acordă importanţă doar inteligenţelor verbale şi logico-matematice, neglijând celelalte dimensiuni ale inteligenţelor multiple. Noua teorie permite acordarea atenţiei necesare atât elevilor care manifestă înclinaţii spre domenii artistice, naturaliste, cât şi acelora care adesea sunt etichetaţi ca având probleme la învăţătură, probleme de atenţie/ concentrare la lecţii. Prin intermediul unor programe de dezvoltare personală, şi adulţii îşi pot redescoperi înclinaţiile pe care le-au avut în copilărie şi care le-au fost inhibate datorită unui mod de gândire şi de învăţare stereotip.

Un element esenţial în aplicarea acestei teorii la clasă este cunoaşterea profilului de inteligenţă al elevilor. Evident, un tip de inteligenţă nu le exclude pe celelalte, fiecare individ fiind o colecţie de inteligenţe.  În general însă, la fiecare copil una dintre inteligenţe predomină. Astfel că, aflarea punctelor „tari” şi „slabe”, este esenţială pentru stabilirea strategiilor de diferenţiere şi individualizare.

Chimia este o ştiinţă experimentală, intuitivă, care face apel la inteligenţa naturistă. Făcând parte din categoria ştiinţelor exacte, ea operează cu inteligenţa logico-matematică. Fiind destul de abstractă uneori, ea poate fi înţeleasă cu ajutorul reprezentărilor vizuale, a diverselor modele – ceea ce implică inteligenţa vizual-spaţială a elevului. Corelaţiile nu se opresc aici. E nevoie de o inteligenţă interpersonală pentru a înţelege relaţiile dintre fenomene, proprietăţi, structuri etc.

Pentru a argumenta cele afirmate, voi exemplifica o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui copil şi care permit aprofundarea unor concepte sau formarea unor competenţe prevăzute la capitolul  Atomul (clasa a VII-a). Sarcinile de lucru se vor adresa grupurilor de elevi formate pe baza profilului de inteligenţă.

1.Inteligenţa verbal-lingvistică

Sarcină de lucru: Redactează un mini-eseu cu tema: Atomul – prieten sau duşman? Imaginează un dialog între atomul „distrugător” şi atomii „medic”, „chimist”, „agronom”, „inginer”.

2. Inteligenţa logico-matematică

Sarcină de lucru:  Cunoscând numerele atomice ale gazelor rare, indicaţi structura învelişului de electroni şi propuneţi o formulă generală pentru determinarea valorilor numerelor atomice ale elementelor situate în grupele principale.

3. Inteligenţa spaţial – vizuală

Sarcină de lucru: Folosind modelarea prin analogie, realizează o comparaţie între sistemul planetar şi structura atomului de Cl (Z=13).

4. Inteligenţa interpersonală

Sarcină de lucru:  Având la dispoziţie sistemul periodic, completează tabelul de mai jos după modelul indicat:

5. Inteligenţa intrapersonală

Sarcină de lucru: Gândiţi-vă că aţi putea descoperi un nou element chimic. Cum s-ar numi, unde l-aţi plasa în sistemul periodic şi ce proprietăţi specifice aţi dori să aibă?

6. Inteligenţa naturistă

Sarcină de lucru: Găseşte asemănările şi diferenţele dintre cărbune, mina de creion (grafit) şi diamant, varietăţi ale atomului de carbon.

Prin acest mod de lucru, fiecare elev îşi va forma un stil propriu de învăţare şi îşi va realiza sarcinile pe care le primeşte din perspectiva inteligenţei/ inteligenţelor pe care le posedă.

1 .Inteligenţa verbal-lingvistică:

Sarcină de lucru:  Prezentaţi sub forma unui monolog al Otiliei modul în care aceasta se raportează la celelalte personaje.

2. Inteligenţa logico-matematică :

Sarcină de lucru: Reprezentaţi printr-un grafic relaţia dintre personaje sau apelaţi la formule din domeniul matematicii,al fizicii,al chimiei pentru a rezuma textul.

Bibliografie

• Otilia Păcurari, Anca Târcă, Ligia Sarivan - Strategii didactice inovative, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2003
• Muşata Bocoş, Dana Jucan - Teoria şi metodologia instruirii, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007
• M. Ionescu - Instrucţie şi educaţie, Editura Garamond, Cluj- Napoca, 2003