Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Temele de acasa piedica sau sprijin in activitatea didactica
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Februarie 2016 12:43

TEMELE DE ACASĂ – PIEDICĂ SAU SPRIJIN ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. ȋnv. primar Andrei Alexandra,

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni

Rezumat: Pornind de la ideea că, fiecare cadru didactic trebuie să cunoască efortul intelectual al elevului, prin dozarea temelor date acestora; articolul de faţă prezintă câteva aspecte de care profesorul trebuie să ţină cont, atunci când, oferă elevilor diferite exerciţii de rezolvare acasă.

Cuvinte cheie: teme diferenţiate, teme facultative, elevi de excepţie

Ȋn condiţiile ȋn care societatea românească devine din ce ȋn ce mai pretenţioasă, selectând din ce ȋn ce mai riguros valorile, eforturile elevilor de a face faţă competiţiei se măreşte. Prin structura anului şcolar, prin desemnarea clară a unor perioade de evaluare, consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor, elevii au posibilitatea să-şi ȋnsuşească noi cunoştinţe ȋn cadrul orelor de curs şi să le consolideze totodată ȋn acelaşi cadru, acordând cât mai puţin timp temelor pentru acasă.

Ȋn ceea ce-i priveşte pe micii şcolari (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a), se tot vehiculează ideea conform căreia este mai bine să nu primească teme pentru acasă. Fiecare cadru didactic doreşte să consolideze cunoştinţele predate ȋn clasă prin temele pentru acasă, dar trebuie să ţinem cont şi de efortul pe care-l depune şcolarul mic ȋn efectuarea temelor. Sunt elevi care ȋşi ȋnsuşesc foarte bine noţiunile predate ȋncă din clasă. Pentru aceştia o temă compusă din exerciţii de rutină este inutilă. Se cunoaşte şi faptul că mulţi elevi au nevoie de mai mult timp pentru ȋnsuşirea şi consolidarea cunoştinţelor predate ȋn clasă. Ȋn cazul lor, se recomandă teme uşoare care să nu depăşească baremele minime ale programei. De aceea se poate ȋnţelege că elevii foarte buni nu au nevoie de teme pentru acasă, iar elevii cu oarecare deficienţe ȋn activitatea de ȋnvăţare, necesită efectuarea mai multor teme. Ȋn ciuda acestui fapt este greu de aplicat, deoarece şcolarii care primesc teme se vor simţi frustraţi faţă de cei care nu primesc teme.

Toţi elevii vor primi teme, ȋnsă vor fi diferenţiate. Acest lucru va permite tuturor elevilor să lucreze ȋn ritmul lor, ȋn funcţie de capacităţile lor intelectuale. Un elev mai slab nu va putea face faţă temelor cu un grad sporit de dificultate, iar elevul foarte bun se va plictisi rezolvând numai cerinţe simple.

Temele de acasă trebuie să ȋndeplinească mai multe condiţii:

  • să conţină lucruri folositoare pentru elevi (prin care să se consolideze cunoştinţele predate), dar şi atractive, interesante, cu caracter de joc (pe cât posibil);
  • subiectele propuse spre rezolvare să fi avut deja un echivalent lucrat ȋn clasă. Niciodată tema pentru acasă nu trebuie să conţină cerinţe mai dificile decât exemplele rezolvate ȋn clasă sau sarcini despre care elevii n-au auzit ȋn clasă;
  • nu cantitatea temelor contează, ci calitatea lor. Cu cât elevii au mai mult de scris pentru acasă, cu atât randamentul lor scade, la fel şi interesul pentru ȋnvăţătură. De multe ori temele se dovedesc a fi ineficiente, deoarece ȋn multe cazuri părinţii contribuie la efectuarea lor (datorită volumului mare de teme), lucru foarte uşor identificabil pentru cadrele didactice;
  • să nu solicite mai mult de aproximativ o oră din timpul elevului de clasa a II-a;
  • să fie corectate cât mai curând după efectuarea acestora. Astfel elevul va afla unde a greşit, pentru a se corecta. El va avea astfel sentimentul muncii implinite. Ȋnvăţătorul trebuie să ştie unde a greşit majoritatea elevilor pentru a lua măsuri
  • după ce sunt corectate temele, ȋnvăţătorul face aprecieri generale, individuale, precum observaţii asupra conţinutului, aşezării ȋn pagină, a scrisului.
  • dacă tema a ridicat probleme la nivel de clasă, se reia ȋn clasă, rezolvând şi explicând modul de rezolvare al tuturor cerinţelor.

Ţinând cont de toate aceste considerente, temele pentru acasă pot fi clasificate ȋn: teme de perfecţionare (pentru elevii foarte buni), teme de consolidare (pentru elevii buni), teme de recuperare (pentru elevii care ȋntâmpină dificultăţi ȋn asimilarea cunoştinţelor) şi teme facultative.

Oriunde şi oricând elevi de excepţie pot ridica probleme cu mult deasupra manualului. Aceşti elevi sunt dornici de a şti mai mult, de a cunoaşte, de a descoperi. Pentru aceştia trebuie să fim oricând pregătiţi, dar trebuie să-i ȋnvăţăm şi cum să descopere singuri, să cerceteze.

Bibliografie:

  1. Ioan Cerghit (coord.), Perfeţionarea lecţiei ȋn şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
  2. Andrei Cosmovici, Luminiţa Iacob, Psihologie şcolară , Editura Polirom, Iaşi, 2005


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Audio and visual aids in teaching englis…

AUDIO AND VISUAL AIDS IN TEACHING ENGLISH AS A FOREIGN LANGUAGE   Coman Valentina Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi, Piteşti   Rezumat: Articolul îşi propune evidenţierea avantajelor folosirii mijloacelor audio şi video în învăţarea limbii...

Read more

Programul a doua sansa

Ordin privind aplicarea programului “A doua sansa”. Metodologia privind organizarea procesului de invatamant in cadrul programului “A doua sansa” pentru invatamantul preuniversitar

Read more

Componente ale comunicarii nonverbale

COMPONENTE ALE COMUNICĂRII NONVERBALE   Raluca-Nicoleta Iancău, profesor limba română Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu, Braşov     Teoriile contemporane ale comunicării, influenţate de discipline atât de diverse ca lingvistica enunţării, psihologia, sociologia,...

Read more

Dintre proiectele noastre

Dintre proiectele noastre

Dintre proiectele noastre ... Liceul de Arta "Ioan Sima" Zalau   "O alimentatie sanatoasa" Profesor Cosma Camelia

Read more

Retard de limbaj_dislalie, tahilalie

RETARD DE LIMBAJ - DISLALIE. TAHILALIE - Studiu de caz   Institutor: Anton Simona Marinela şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani     Nume subiect: Emilian Vârstã: 6 ani si 5 luni Clasa I Nevoia specialã: Retard de...

Read more

Dezvoltarea gandirii critice

DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE                                                                               Prof. Alina Preduț, Turda, Județul Cluj               În societatea contemporană, invazia tehnologiei  si multitudinea activităţilor extraşcolare reprezintă un impediment în calea actului de lectură. Aceasta reprezintă pentru mulţi...

Read more

Relatia dintre stilul parental si compor…

RELAȚIA DINTRE STILUL PARENTAL ȘI COMPORTAMENTUL INDEZIRABIL AL ȘCOLARULUI MIC Marinescu Gabriela –prof. înv. primar și preșcolar, Școala Gimnazială „Romulus Cioflec” Araci, jud.Covasna Balint Camelia...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar      SECTIUNEA 1 Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Aspecte generale   Art. 10. -     Prezentul regulament asigura caracterul unitar al inspectiei scolare generale la...

Read more