Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Utilizarea presei scrise in educatie
Luni, 08 Noiembrie 2010 17:31

UTILIZAREA PRESEI SCRISE ÎN EDUCAŢIE

 

Prof. Chiţac Mihaela

Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Constanţa

 

 

Tema în discuţie ,,Utilizarea presei scrise în educaţie” cautǎ  sǎ surprindǎ în linii mari aspectele pe care elevii trebuie sǎ le urmareascǎ în analiza unor ziare, a unui ziar, sau a unui articol dintr-un ziar. Prin anumite ,,trucaje”, se poate denatura adevarul cu scopul de a produce senzaţie, dar mai ales din motive comerciale.

 

Presa este una dintre cele mai importante mijloace de informare, care mânuitǎ cu iscusinţǎ în ,,scopuri benefice” poate deveni un mijloc de învaţare deosebit de util, cu o valoare formativǎ aparte în dezvoltarea cognitivǎ a copilului. Astfel se produce ,,ascuţirea” simţului critic, dar şi a celui estetic.

În acest sens le putem propune elevilor urmǎtoarele tipuri de activitǎţi:

I. Sǎ facǎ analiza presei  (sǎ facǎ “revista presei“) .

Se ştie cǎ rǎsfoitul presei este un lucru plǎcut şi interesant ce îl putem face cu copiii în orice moment. Putem sǎ citim un ziar “on line”, de pe monitorul unui calculator, dar nu va produce acelaşi efect ca atunci când îl simţim cǎ ne alunecǎ sub degete, când îi auzim foşnetul. Lectura presei reprezintǎ şi ea o problemǎ de “învaţare“ dupǎ cum relevǎ un sondaj de opinie în rândul tinerilor . Analiza se poate face pe echipe – în grupe omogene de elevi  4-6 (numǎr proporţional bǎieţi-fete, elevi cu diferite nivele de înţelegere şi abilitǎţi, iar acolo unde este cazul de diferite etnii, etc.). Elevii se vor “delecta“:                                        

   - sǎ descopere ziare necunoscute;

   - sǎ compare tratarea aceleaşi informaţii în mai multe publicaţii;

Se poate cere elevilor sǎ stabileascǎ un clasament al presei, precum şi criteriile dupǎ care analizǎm un ziar; criterii ce vor fi adunate în final într-un tabel unde va fi bifat numǎrul de elevi care l-au ales, tematica raportatǎ la preţ.

În funcţie de preferinţele elevilor (ziarul care a întrunit punctajul cel mai mare) putem trece la urmǎtoarea etapǎ (pǎstrând aceiaşi formulǎ de componenţǎ  a grupelor) le putem cere:

 

II.  Sǎ analizeze ziarul:

1. Prima impresie când au rǎsfoit ziarul a fost legatǎ de: aspectul fizic al ziarului: colorit, format, paginaţie, calitate a pozelor, a hârtiei, apoi structura publicaţiei (coperta sau prima paginǎ, sumarul, rubricile).

2. Analizând prima paginǎ (care în cele mai multe cazuri este un prolog pentru celelalte) pot urmǎri felul în care aceasta furnizeazǎ informaţii despre ce va urma în celelalte şi chiar legǎtura prolog - epilog.

3. Astfel le putem cere sǎ stabileascǎ:

  • profilul cititorului care va fi atras de acel ziar (sex; categorie de vârstǎ; nivel de educaţie etc.)
  • ce observaţie se poate face despre aceastǎ publicaţie? (raportul dintre preţul perceput şi valoarea realǎ)
  • sǎ analizeze punctele tari respectiv punctele slabe şi cum considerǎ ei cǎ ar trebui “corijate“ punctele slabe;

4. Le putem cere sǎ analizeze titlurile din urmatoarele puncte de vedere:

  • dimensiune şi valoarea lor (ca informaţie; explicaţie, mod în care incitǎ spre lectura articolului). Putem cere într-o etapǎ urmǎtoare sǎ inventeze o ştire pornind de la un titlu dat sau invers);
  • componentele gramaticale ale titlului (fraze, cuvinte simple sau conexiunea lor).

5. Le putem cere sǎ analizeze subtitlule în funcţie de cum au fost separate ideile pentru relansarea interesului cititorului;

6. Le putem cere sǎ analizeze importanţa fotografiilor:

  • din punct de vedere al ponderii lor: sǎ arate dacǎ locul lor este acolo sau nu, dacǎ nu fac decât sǎ încarce publicaţia;
  • dacǎ existǎ concordanţǎ între fotografie şi tema în dezbatere:
  • din punct de vedere estetic: claritate, colorit, expresivitate, dinamicǎ.

 

III.   Sǎ analizeze un articol

  Orice demers de acest tip trebuie sǎ rǎspundǎ la urmǎtoarele întrebǎri:

1. Cine scrie? Autor necunoscut, cunoscut sau mai puţin cunoscut. Dacǎ autorul este cunoscut; Ce se ştie despre activitatea şi stilul sǎu publicistic de a aborda subiectele?  (umoristic, acid).

2. Pentru cine scrie? Care este publicul cǎruia i se adreseazǎ:

  - din punct de vedere al vârstei  (copii, adolescenţi sau maturi)?

  - din punct de vedere al nivelului de pregǎtire; instruiţi sau neinstruiţi?

3. Unde scrie? într-o publicaţie de culturǎ generalǎ; într-o publicaţie de culturǎ muzicalǎ; grǎdinǎrit; culinarǎ etc.

4. Despre ce este vorba? un subiect care afecteazǎ pe foarte multǎ lume sau numai persoanele care se gǎsesc în ştire.

5. De ce acest subiect? Este o ştire senzaţionalǎ, cu adevǎrat importantǎ?

6. Care este tonul articolului? acid; sarcastic; umoristic; banal; plictisitor; agasant.

7. Care sunt sursele de informare? oficiale sau neoficiale.

Se poate cere elevilor sǎ aducǎ, într-o zi, mai multe ziare care trateazǎ acelaşi eveniment şi care are aceiaşi sursǎ de informare. Ei vor putea observa singuri cum evenimentul este tratat diferit în funcţie de unghiul din care  a fost abordat evenimentul:

  • politic;
  • economic;
  • cultural;
  • turistic.

Obligaţia noastrǎ de pedagog este de a semnala copiilor posibilitatea de a fi manipulaţi, cu ajutorul presei; sǎ-i facem sǎ conştientizeze acest lucru. Ei trebuie învǎţaţi de mici sǎ se fereascǎ de fenomenul de intoxicare prin presǎ.

1.  Analiza unui articol gen “FAPT DIVERS“

Dacǎ alegem, de exemplu, pentru analizǎ un articol gen “FAPT DIVERS“, posibilitǎţile de explorare devin mai mari, în primul rând, datoritǎ faptului cǎ, în acest caz, analiza discursului permite un contact nemijlocit  cu mediul  cultural. Putem cere elevilor sǎ reprezinte componentele:

  • locuri;
  • personaje;
  • decoruri;
  • preocupǎrile care sunt prezente în articol (bani, viaţǎ, moarte, culturǎ, etc.);
  • din punct de vedere lingvistic elevii pot face:    

-         studiul timpurilor verbale folosite,

-         termenii.

2. Analiza unui mesaj publicitar

Este o activitate ce poate fi folositǎ în cadrul orelor având ca obiectiv folosirea modurilor şi timpurilor verbale.

3. Analiza imaginilor de presǎ

Imaginile nu aratǎ întreaga realitate, ele exprimǎ un punct de vedere, deschid o fereastrǎ spre lume. A şti sǎ analizezi imaginile este ca şi cum ai şti sǎ citeşti un text.

4. Educaţia imaginii

Însoţitǎ de scris sau de sunete, imaginea este un limbaj care trebuie învǎţat sǎ fie decodat de la cea mai fragedǎ vârstǎ. Copiii vor putea sǎ capete o privire activǎ. Posibilitatea explorǎrii imaginilor de presǎ decurge din faptul cǎ acestea au o pluritate de sensuri, cǎ ele nu se adreseazǎ tuturor cu acelaşi mesaj; dimpotrivǎ acesta este perceput diferit de copii, în funcţie de o mulţime de factori; culturǎ, stare de spirit, interese, etc. Trebuie sǎ le arǎtǎm elevilor cǎ imaginea de presǎ are un rol decisiv în cunoaşterea vieţii democratice, în cadrul libertǎţii de opinie şi de exprimare. Putem sǎ-l punem în situaţia de a descoperi singuri funcţiile imaginii în presǎ:

  • a ilustra
  • a dovedi
  • a informa
  • a emoţiona
  • a simboliza
  • a surprinde
  • a induce în eroare (trucaj , machiaj, etc).

Un exerciţiu interesant, pe care îl putem propune elevilor, este acela de a le cere lor sǎ adune imagini din cât mai multe ziare, reviste, etc care sǎ se refere la acelaşi eveniment. Grupaţi în echipe, ei vor face comparaţii între ele apoi vor reflecta asupra funcţiilor imaginilor de presǎ. Putem cere elevilor sǎ aleagǎ din multitudinea imaginilor 3 sau 4 imagini funcţie de nişte criterii de alegere bine stabilite. Le atragem atenţia sǎ urmǎreascǎ ce aport au aceste imagini pentru articolele respective. Ar putea sǎ întocmeascǎ chiar un tabel cu rubrici de genul:

Imaginea mǎ formeazǎ

Creazǎ emoţia

Este complementarǎ textului

Ce simbolizea-zǎ?

Este o simpla ilustraţie

Este tendenţioasǎ

 

Elevii vor observa cǎ imaginea poate avea multiple funcţii legate de articolul pe care îl însoţeşte, cǎ aceeaşi imagine, luatǎ din unghiuri diferite, aduce ipostaze diferite. Datoria noastrǎ de dascǎli este de a atrage atenţia elevilor asupra posibilitǎţii de a fi manipulaţi cu ajutorul imaginilor (“nu tot ce zboarǎ se mǎnâncǎ”), mult mai uşor decât cu ajutorul cuvintelor.

Acest tip de activitate pregǎteşte elevii în vederea receptǎrii abundenţei de imagini cu care este pus în contact de la cea mai fragedǎ vârstǎ. Trebuie ajutaţi sǎ se elibereze de emoţie , vis-à-vis de imagini, sǎ dobândeascǎ  “o privire activǎ”, sǎ înţeleagǎ cǎ imaginea este un limbaj special. Activitǎţile care pot conduce la analiza şi la lectura imaginilor sunt multiple şi variate. Cele care se referǎ la “fabricare”:  producerea de imagini şi stǎpânirea uneltelor de interpretare sunt etape în dezvoltarea componentelor critice. Este vorba de încurajarea elevilor în vederea unor priviri şi selecţii critice.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Rolul educatiei fizice si sportului in i…

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR       CAPITOLUL I ROLUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR   Art.1. Educaţia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei globale, prin...

Read more

Roluri animate de educatori

ROLURI ANIMATE DE EDUCATORI   Educator Stan Luminiţa-Simona Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi     Noul Curriculum accentuează rolul educatorului în raport cu libertatea în planificarea activităţii zilnice, iar aria comportamentelor fundamentale ale cadrului didactic...

Read more

Activitatea diferentiata reteta succesul…

ACTIVITATEA DIFERENŢIATĂ  REŢETA SUCCESULUI ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE    Înv. Marc Aurica Şcoala Gimnazială Câmpeni   Preocuparea majoră a fiecărui dascăl trebuie să fie cunoaşterea reală a personalităţii elevilor cu care lucrează, ceea ce îl ajută în...

Read more

Educatia informala

EDUCATIA INFORMALA    Educatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate si conduc catre o invatare informala. Cand aceste ”experinte sunt interpretate de catre cei mai in...

Read more

La radio dans la classe de fle comment

                    LA RADIO DANS LA CLASSE DE FLE. COMMENT?   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara   Avant de travailler avec le document radiophonique l’apprenant est préparé à la réception du document. L’enseignant lui...

Read more

Despre varsta si imbatranire

DESPRE VÂRSTĂ ȘI ÎMBĂTRÂNIRE Prof. Arjoca Mihaela Colegiul Tehnic “Ion Minu”, Timisoara Rezumat: Îmbătrânirea celulară este un proces care interesează știinta. Cuvinte cheie: celulă, gene, metabolism, îmbătrânire Viața! Timpul!...

Read more

Eminescu si aron pumnul

EMINESCU ŞI ARON PUMNUL Prof. Safta Mariana Alina Şcoala Gimnazială Tudor Vladimirescu, Târgovişte Aron Pumnul s-a născut la 27.XI.1818, la Cuciulata, judeţul Braşov şi a murit la 12./24.I.1866, la Cernăuţi....

Read more

Analiza tranzitorie pe forme hibride de …

ANALIZĂ TRANZITORIE PE FORME HIBRIDE DE DELICVENȚĂ JUVENILĂ SECȚIUNE ARGUMENTATIVĂ Prof. educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj- Napoca Rezumat: Contracararea subculturii...

Read more