Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Evaluarea scrisa
Scris de mihaiela lazar   
Sâmbătă, 08 Februarie 2014 19:47

EVALUAREA SCRISĂ

 

Prof. Marian Mihaela,

Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi”

 

Rezumat: Evaluarea scrisă reprezintă o modalitate economică de verificare,  deoarece permite ca într-un timp relativ scurt să se verifice randamentul unui număr mare de elevi.

În învăţământul preuniversitar evaluarea poate fi realizată prin: probe curente cu durată scurtă, probe de evaluare periodică (arie de cuprindere mai mare, de obicei, după parcurgerea unor unităţi de învăţare), teze semestriale. Evaluarea scrisă nu este desprinsă de activitatea de predare/învăţare, ci constituie un moment al acesteia, având o certă valoare formativă, contribuind la reglarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ.

Are următoarele avantaje: asigură verificarea modului în care a fost însuşit un anumit conţinut de către toţi elevii  (acoperirea unitară ca volum şi profunzime); permite verificarea unor capacităţi (de analiză, sinteză, rezolvarea problemelor), competenţe specifice ale învăţării (exprimarea în scris); oferă posibilitatea evaluatorului de a emite judecăţi de valoare mult mai obiective, întemeiate pe existenţa unor criterii de evaluare clar specificate şi prestabilite; permite verificarea unui număr mare de elevi într-un timp dat; face posibilă verificarea tuturor subiecţilor referitor la însuşirea unui anumit conţinut, favorizând compararea rezultatelor; oferă posibilitatea elevilor de a-şi elabora răspunsul în mod independent şi în ritm propriu; diminuează stresul, stările tensionale care influenţează negativ performanţa elevilor timizi sau cu alte probleme emoţionale;

Dintre dezavantaje pot fi amintite: întărirea (pozitivă/negativă) a răspunsului nu se produce imediat, întârziindu-se corectarea unor greşeli sau completarea unor lacune identificate; nu permite dirijarea elevilor în formularea răspunsurilor şi corectarea exprimărilor echivoce, şablon.  

            Propun un model de test pentru clasa a XII-a, disciplina Geografie, Unitatea de învăţare Europa şi România – elemente geografice de bază. Am eleborat itemii testului în concordanță cu competenţele specifice vizate. Conţinuturile vizate sunt: Spaţiul românesc şi spaţiul European, Elemente fizico–geografice definitorii ale Europei şi ale României: 

            -relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief); clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a României; hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;  învelişul biopedogeografic; resursele naturale.    

Competenţe specifice: 

1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului

1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate

2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor

TEST SECVENŢIAL: EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţțelor se acordă 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.

Subiectul I (45 p.)

Competența specifică 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor -Itemtem semiobiectiv cu suport cartografic

I .    A Urmăriți harta Europei și precizați denumirea elementelor marcate cu cifre și litere:

1.      Munții……………………….                       6.Câmpia……………………………..

2.      Munții……………………….                      A. Marea………………………………

3.      Munții……………………….                      B. Insula………………………………

4.      Fluviul………………………                      C.Peninsula……………………………

5.      Fluviul………………………                     D.Peninsula……………………………

20p

Competența specifică 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului-Itemtem semiobiectiv cu răspuns scurt

B.Completați spațiile libere cu răspunsul corect:

 1.Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul peninsulei………………….

2.Munții Ural s-au format în orogeneza………………………..

3.Țărmul cu fiorduri caracterizează peninsula…………………………

4.Podişul interior de tip Mesetă este specific peninsulei marcate pe hartă, cu litera………….

5. 1 stat care extrage  zăcăminte de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului este………………………

15 p

Competența specifică 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate- Item semiubiectiv de tip întebări structurate

C. Caracterizați  climatul temperat-oceanic, precizând oricare trei dintre următoarele elemente: localizare în cadrul continentului,  temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.

.6 p.

Competența specifică 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate- Item subiectiv de tip rezolvare de probleme

D. Explicați:

1. O cauză care determină formarea estuarelor la fluviile care se varsă în Oceanul

Atlantic.

4 p

 

Subiectul II (45 p.)

 

 

 

 

Competența specifică 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor -Itemtem semiobiectiv cu suport cartografic

A. Urmăriți harta României și precizaţi:

1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A și E ;

2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7, 8 şi 10.

10 puncte

Competența specifică 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului- Itemtem semiobiectiv cu răspuns scurt

B. Completați spațiile libere cu răspunsul corect:

1. Cele mai vechi roci din ţară se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera……………………..

2. Circuri şi văi glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera..........................................

3.Depresiunea Braşov se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera………………………………

4. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F bate un vânt rece şi uscat, numit ……………………

5.Domurile gazeifere se găsesc în unitatea de relief numită ………………………………………              

15 puncte

Competența specifică 1.1. Prezentarea, în scris şi oral, a aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului-item obiectiv cu alegere multiplă

 

C. Identificați litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Silvostepa este prezentă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

            a. A     b. D     c. E     d. G

2. Influenţe climatice continentale pătrund în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:

            a. A     b. B     c. D     d. F

3. Este străbătută de râul Bistriţa unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

            a. A      b. C     c. D     d. H

4. Altitudinile cele mai mari se întalnesc  în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

            a.B       b. D      c. E     d. H

5. Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) caracterizează unitatea de relief marcată, pe hartă,

cu litera:

            a. A      b. D      c. E     d. G

10 p

Competența specifică 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate- Item subiectiv de tip comparație

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Grupei Parâng.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de

formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor

şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ

şi nu separat.

 6 p.

 

Competența specifică 1.4. Identificarea, prin documentare, a informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate- Item subiectiv de tiprezolvare de probleme

E. Precizați o cauză care determină cantităţile de precipitaţii mai mari în partea vestică a ţării faţă de partea

estică a ţării.

4p.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Subiectul I(45 p.)

A.     Se acordă 20 p. ( 10 x 2 p.) pentru fiecare completare corectă a spațiilor libere

1.Munții Scandinaviei;        2. Munții Alpi;       3. Munții Carpați;      4.Fluviul Tamisa;

5. Fluviul Volga;    A. Marea Nordului;       B. Insula Islanda;       C.Peninsula Iberică

  D. Peninsula Balcanică.

B.     Se acordă 15 p. ( 5 x 3 p.) pentru fiecare completare corectă a spațiilor libere

1.Italică;    2. Hercinică     3. Scandinavică       4.  Iberică      5. Norvegia/ Marea Britanie/Germania,

  C. Se acordă 6 p. (3 x 2 p.) pentru fiecare element corect precizat

climat temperat oceanic :N Spaniei, Ins. Britanice, V Franţei, N Norvegiei ; caracteristici: temperaturile medii anuale  cuprinse între 10 şi 15ºC, temperaturile medii ale lunilor extreme scad de la sud la nord, ianuarie, de la 8˚C la -1˚C, iulie de la 22˚C la 15˚C, precipitaţiile medii anuale scad de la 1.000 mm/an la 800-900 mm/an, Vânturile de Vest

  D.  Se acordă 4p.  pentru explicația corect formulată .

Estuarele fluviilor Ia vãrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorită existenței mareelor cu amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora.

Subiectul II(45 p.)

A.     Se acordă 10 p. ( 5 x 2 p.) pentru fiecare element recunoscut corect

A – Carpații Curburii ,  E- Podișul Someșan ;  7-Mureș ,   8-Motru    10-Siret .

B.  Se acordă 15 p. ( 5 x 3 p.) pentru fiecare completare corectă a spațiilor libere

1. C;     2.B;       3.A;    4. Crivăț;   5.Depresiunea Colinară a Transilvaniei

C. Se acordă 10 p. ( 5 x 2 p.) pentru fiecare răspuns corect

1. d. ;    2. d.   3.c;    4.a;   5.d

D.se acordă 6p. (3x2p.) pentru fiecare deosebire corect prezentată. Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ  şi nu separat.

Grupa Parâng are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin încretire, in timp ce M-ții Apuseni s-au format și prin vulcanism. În grupa Parãng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-ții Apuseni, fragmentarea mai mare a M-ților Apuseni comparativ cu Grupa Parâng.

  E.  Se acordă 4p.  pentru explicația corect formulată .

Precipitațiile sunt însemnate cantitativ în vestul țării, ca urmare a influenței vânturilor de vest , pe când în est, datorită acțiunii maselor continentale estice, cantitatea de precipitații este mai redusă.

 

Bibliografie:

1.Dulamă, M. E, Didactică axată pe competenţe, Editura Presa Universitară Clujeană, 2010

2.Ionescu, M; Radu, I, Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj –Napoca, 1995

3.Nicola, I., Tratat de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1966

4.Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, EDP,Bucureşti, 2000

5.Roșu E. , Vașadi A., Ghid metodic de pregătire, Editura Didactica Militans, Oradea, 2003.

Ultima actualizare în Duminică, 09 Februarie 2014 20:31
 

Revista cu ISSN

Noul plan cadru la gimnaziu incepand cu …

Noul plan cadru la gimnaziu incepand cu anul scolar 2017-2018 Azi, 5 aprilie 2016, in cadrul unei conferinte de presa, a fost prezentat noul planu cadru pentru...

Read more

Metode specifice predarii literaturii ro…

METODE SPECIFICE PREDĂRII LITERATURII ROMÂNE   prof. Cornelia Lilă Liceul Teoretic Novaci, jud. Gorj     Limba şi cultura, elemente fundamentale pentru viaţa unei societăţi, contribuie în egală măsură la modelarea vieţii sociale, la afirmarea individului...

Read more

DEZVOLTAREA CREATIVITATII ELEVILOR PRIN…

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII ELEVILOR PRIN DIFERITE METODE Inst. Aurelia Ceausu Şcoala Generală ,,Gheorghe Tãtãrãscu”, Tg. Jiu     1. Obiectivele cercetãrii - descoperirea creativitãtii individuale; - educarea si dezvoltarea creativitãtii...

Read more

The direct object a study on traditional…

THE DIRECT OBJECT - A STUDY ON TRADITIONAL AND MODERN APPROCHES prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea In pre-theoretical grammars the direct object was frequently...

Read more

Cartea prietenul nepretuit

CARTEA - PRIETENUL NEPREȚUIT Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Cine nu ştie citi, nu se poate instrui, nu poate realiza nici un progres care să-l conducă spre autoinstruire şi autoeducaţie....

Read more

Fenomenul bullying in mediul scolar si m…

FENOMENUL “BULLYING” ÎN MEDIUL ŞCOLAR - CAUZE, FORME, CONSECINŢE, MĂSURI ANTI-BULLYING Prof. Florea Corina - Paula Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu”, loc. Cumpăna, jud. Constanţa Fenomenul “bullying” a depăşit, de...

Read more

A study in expressing feelings in poetry

A STUDY IN EXPRESSING FEELINGS IN POETRY   Profesor Ştefănescu Adriana Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Timişoara     In expressing feelings, some of the pupils have to fight the tendency of becoming too explicit and...

Read more

Demersul analogic in predarea cauzalei

DEMERSUL ANALOGIC ÎN PREDAREA CAUZALEI   Prof. drd. Florina Țermure, Școala Gimnazială, localitatea Dobric. Jud. Bistrița-Năsăud   Rezumat: Prezenta lucrare își propune să abordeze unul din cele patru demersuri didactice, demersul analogic, care constă...

Read more