Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Valentele formative ale muzicii pentru micii scolari
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Septembrie 2014 05:38

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti prin mijlocirea sunetelor muzicale. Ea ne însoţeşte în toate momentele importante, fie ele vesele sau triste, ne încântă ne bucură sau ne întristează, ne ajută să înţelegem mai profund gânduri şi sentimente, să ne mobilizăm forţele să să ajungem la realizări nobile.

La fel şi copiii, aceste întruchipări ale sensibilităţii şi candorii, sunt influenţaţi de muzică, chiar şi înainte de a se naşte şi apoi în toată viaţa de mai târziu, aşa după cum numeroşi specialişti au constatat. Ea le produce copiilor, emoţii plăcute şi puternice, le însoţeşte activităţile lor, jocurile, distracţiile. În acest sens au fost făcute o serie de cercetări pedagogice care au evidenţiat rolul formativ al muzicii prin capacitatea ei de a antrena şi dezvolta o serie de procese psihice cum ar fi: atenţia, memoria, afectivitatea, spiritul de ordine şi disciplină, care mai târziu vor da roade în alte domenii. Prin muzică li se îmbogăţeşte copiilor viaţa spirituală, este mai uşor de parcurs calea afectivităţii, accesibilităţii spre frumos, a înţelegerii.

Deci, muzica, această „matematică a sunetelor ” dispune de multiple valenţe formative, contribuind din plin la dezvoltarea afectivă, psihosomatică şi intelectuală a copiilor, dar cu condiţia ca atunci când ea începe să fie utilizată în cadrul instituţionalizat, acest lucru să se realizeze în concordanţă cu particularităţile psihice ale copiilor, să se aplice strategii care să declanşeze starea activă de receptare conştientă a mesajului artistic, devenind astfel ecou al sufletului, act mintal şi afectiv.

Deşi copiii au o mare atracţie pentru muzică, ei trebuie ajutaţi să o înţeleagă, să foloseascăă ori de câte ori consideră potrivit acest lucru. Ei sunt antrenaţi, încă de la grădiniţă şi mai târziu la şcoală, în activităţi care le şlefuiesc vocea şi auzul, dar şi pasiunea şi dragostea pentru muzică. Cântecele pe diferite teme, jocurile muzicale, jocurile cu cântec, audiţiile muzicale, exerciţiile muzicale, sau implicarea activ corporală prin bătut din palme, tropăit, folosirea castanietelor, a tamburinei, a unor instrumente cu claviatură sau a unor jucării muzicale, sunt doar câteva dintre activităţile utilizate de cadrele didactice pentru dezvoltarea simţului artistic, ritmic, melodic şi dinamic.

 

 

 

 

 

Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti prin mijlocirea sunetelor muzicale. Ea ne însoţeşte în toate momentele importante, fie ele vesele sau triste, ne încântă ne bucură sau ne întristează, ne ajută să înţelegem mai profund gânduri şi sentimente, să ne mobilizăm forţele să să ajungem la realizări nobile.

La fel şi copiii, aceste întruchipări ale sensibilităţii şi candorii, sunt influenţaţi de muzică, chiar şi înainte de a se naşte şi apoi în toată viaţa de mai târziu, aşa după cum numeroşi specialişti au constatat. Ea le produce copiilor, emoţii plăcute şi puternice, le însoţeşte activităţile lor, jocurile, distracţiile. În acest sens au fost făcute o serie de cercetări pedagogice care au evidenţiat rolul formativ al muzicii prin capacitatea ei de a antrena şi dezvolta o serie de procese psihice cum ar fi: atenţia, memoria, afectivitatea, spiritul de ordine şi disciplină, care mai târziu vor da roade în alte domenii. Prin muzică li se îmbogăţeşte copiilor viaţa spirituală, este mai uşor de parcurs calea afectivităţii, accesibilităţii spre frumos, a înţelegerii.

Deci, muzica, această „matematică a sunetelor ” dispune de multiple valenţe formative, contribuind din plin la dezvoltarea afectivă, psihosomatică şi intelectuală a copiilor, dar cu condiţia ca atunci când ea începe să fie utilizată în cadrul instituţionalizat, acest lucru să se realizeze în concordanţă cu particularităţile psihice ale copiilor, să se aplice strategii care să declanşeze starea activă de receptare conştientă a mesajului artistic, devenind astfel ecou al sufletului, act mintal şi afectiv.

Deşi copiii au o mare atracţie pentru muzică, ei trebuie ajutaţi să o înţeleagă, să foloseascăă ori de câte ori consideră potrivit acest lucru. Ei sunt antrenaţi, încă de la grădiniţă şi mai târziu la şcoală, în activităţi care le şlefuiesc vocea şi auzul, dar şi pasiunea şi dragostea pentru muzică. Cântecele pe diferite teme, jocurile muzicale, jocurile cu cântec, audiţiile muzicale, exerciţiile muzicale, sau implicarea activ corporală prin bătut din palme, tropăit, folosirea castanietelor, a tamburinei, a unor instrumente cu claviatură sau a unor jucării muzicale, sunt doar câteva dintre activităţile utilizate de cadrele didactice pentru dezvoltarea simţului artistic, ritmic, melodic şi dinamic.

Versul, muzica vocală, cea instrumentală, gimnastica ritmică, îmbinate armonios asigură dinamismul şi varietatea unui spectacol prezentat de copii, le trezeşte acestora trăiri minunate când reuşesc să trezească emoţii în sufletul spectatorilor. Momentele acestea de maximă bucurie, întăresc şi fortifică sufletele viitorilor adulţi, aduc lumina în suflete, dau aripi imaginaţiei şi entuziasmului, stimulând gândirea creatoare.

 Muzica se poate îmbina cu succes şi cu conţinutul altor obiecte de învăţământ cum ar fi istoria, limba română, limbile străine, matematica, cunoaşterea mediului, ajutându-i pe elevi la însuşirea mai plăcută, atractivă, influenţând pozitiv asimilarea conţinutului acestor obiecte, trezindu-le emoţii şi trăiri puternice.

Este suficient să priveşti feţele luminoase ale unor copii care cântă, să-ţi dai seama de staea interioară a acestora, de sentimentele şi implicarea sufletească a lor. Nu e nouă afirmaţia că prin muzică se menţine starea de sănătate psihică şi terapeutică a organismului, se asigură o sursă de bucurie şi optimism, ancorându-l puternic pe copil în realitate.

Încă în zorii civilizaţiei, cercetătorii în domeniul medicinei au scos în evidenţă influenţa pe care muzica o ae asupra vindecării organismului. Geneza cuabitării stă în incantaţia magică asociată actului terapeutic din vremea lui Esculap. Muzica are deci nu numai finalitate estetică ci şi puteri tămăduitoare. Vindecarea prin artă, tămăduirea sufletului şi, prin el, a trupului confirmă condiţia ontologică superioară a fiinţei umane: homo musicalis – homo aestheticus.

Muzica tămăduieşte, înalţă, înnobilează sufletele atât ale copiilor cât şi ale celor trecuţi de multă vreme de această vârstă şi aşa după cum afirmă Cioran „Dacă n-am fi avut suflet, muzica l-ar fi creat”.

 

Bibliografie

Metodica predării muzicii la clasele I- IV, E.D.P., Bucureşti, (1974).

Marciuc, Larisa, Miracolul muzicii copilului meu, Ed. V&I Integral, Bucureşti, (2007).

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 2-3/2004.

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 1-2/2005.

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 1-2/2005.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Inspectia la clasa constatari si aprecie…

INSPECŢIA LA CLASĂ   În cadrul inspecţiei la clasă se urmăresc anumite aspecte. Vezi se constatări şi aprecieri se fac cu privire la activitatea didactică şcolară şi extraşcolară, cuprinse în procesul verbal...

Read more

Dualismul poetic Grigore Alexandrescu

DUALISMUL POETIC. GRIGORE ALEXANDRESCU   Prof. Becheru Ramona Florentina Grup Şcolar Ferdinand I Rm.Vâlcea     Grigore Alexandrescu a creat în două registre estetice, aparent distincte, exprimând contradicţiile conştiinţei sale, ireductibile, interogative, greu de conciliat. Acest...

Read more

Arta Baroca Muzicala

ARTA BAROCÃ MUZICALÃ – studiu de specialitate –   Prof. Gloria Ghidiceanu Liceul Teoretic “Henry Coand[” – Craiova     Termenul "baroc" s-a folosit cu sens peiorativ, dorind sã se arate dispretul fatã...

Read more

Limba franceza_ limba utila si necesara

LIMBA FRANCEZĂ ESTE ÎNCĂ O LIMBĂ UTILĂ ŞI NECESARĂ A ZILELOR NOASTRE?   Prof. Dinu Maria Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj     În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă...

Read more

Managementul proiectelor

MANAGEMENTUL PROIECTELOR   prof. Ciucă Cristina  Şcoala cu clasele I – VIII    Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu,  Jud. Buzău   Dinamica schimbărilor ştiinţifice, culturale, sociale etc, a impus la nivel de management educaţional adaptări...

Read more

Prezentare program erasmus+

PREZENTARE PROGRAM ERASMUS+ Prof. Tincescu Ana-Maria, Şcoala Măneşti, Dâmboviţa Activitatea de formare continuă s-a desfăşurat în Vasto, Italia în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2017, în cadrul unui...

Read more

Le projet en classe de fle

LE PROJET EN CLASSE DE FLE Bondoc Mihaela, profesor de limba franceză Colegiul Național I.L.Caragiale Ploiești Motto: “ J’entends et j’oublie, Je vois...

Read more

Relatia de independenta dintre educatia …

RELAŢIA DE INDEPENDENŢĂ DINTRE EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI CELELALTE LATURI ALE EDUCAŢIEI   Prof. Antonie Iustin-Marius Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău   Rezumat: O societate sănătoasă nu se poate construi fără a înţelege rolul educaţiei fizice în...

Read more