Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Valentele formative ale muzicii pentru micii scolari
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Septembrie 2014 05:38

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti prin mijlocirea sunetelor muzicale. Ea ne însoţeşte în toate momentele importante, fie ele vesele sau triste, ne încântă ne bucură sau ne întristează, ne ajută să înţelegem mai profund gânduri şi sentimente, să ne mobilizăm forţele să să ajungem la realizări nobile.

La fel şi copiii, aceste întruchipări ale sensibilităţii şi candorii, sunt influenţaţi de muzică, chiar şi înainte de a se naşte şi apoi în toată viaţa de mai târziu, aşa după cum numeroşi specialişti au constatat. Ea le produce copiilor, emoţii plăcute şi puternice, le însoţeşte activităţile lor, jocurile, distracţiile. În acest sens au fost făcute o serie de cercetări pedagogice care au evidenţiat rolul formativ al muzicii prin capacitatea ei de a antrena şi dezvolta o serie de procese psihice cum ar fi: atenţia, memoria, afectivitatea, spiritul de ordine şi disciplină, care mai târziu vor da roade în alte domenii. Prin muzică li se îmbogăţeşte copiilor viaţa spirituală, este mai uşor de parcurs calea afectivităţii, accesibilităţii spre frumos, a înţelegerii.

Deci, muzica, această „matematică a sunetelor ” dispune de multiple valenţe formative, contribuind din plin la dezvoltarea afectivă, psihosomatică şi intelectuală a copiilor, dar cu condiţia ca atunci când ea începe să fie utilizată în cadrul instituţionalizat, acest lucru să se realizeze în concordanţă cu particularităţile psihice ale copiilor, să se aplice strategii care să declanşeze starea activă de receptare conştientă a mesajului artistic, devenind astfel ecou al sufletului, act mintal şi afectiv.

Deşi copiii au o mare atracţie pentru muzică, ei trebuie ajutaţi să o înţeleagă, să foloseascăă ori de câte ori consideră potrivit acest lucru. Ei sunt antrenaţi, încă de la grădiniţă şi mai târziu la şcoală, în activităţi care le şlefuiesc vocea şi auzul, dar şi pasiunea şi dragostea pentru muzică. Cântecele pe diferite teme, jocurile muzicale, jocurile cu cântec, audiţiile muzicale, exerciţiile muzicale, sau implicarea activ corporală prin bătut din palme, tropăit, folosirea castanietelor, a tamburinei, a unor instrumente cu claviatură sau a unor jucării muzicale, sunt doar câteva dintre activităţile utilizate de cadrele didactice pentru dezvoltarea simţului artistic, ritmic, melodic şi dinamic.

 

 

 

 

 

Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti prin mijlocirea sunetelor muzicale. Ea ne însoţeşte în toate momentele importante, fie ele vesele sau triste, ne încântă ne bucură sau ne întristează, ne ajută să înţelegem mai profund gânduri şi sentimente, să ne mobilizăm forţele să să ajungem la realizări nobile.

La fel şi copiii, aceste întruchipări ale sensibilităţii şi candorii, sunt influenţaţi de muzică, chiar şi înainte de a se naşte şi apoi în toată viaţa de mai târziu, aşa după cum numeroşi specialişti au constatat. Ea le produce copiilor, emoţii plăcute şi puternice, le însoţeşte activităţile lor, jocurile, distracţiile. În acest sens au fost făcute o serie de cercetări pedagogice care au evidenţiat rolul formativ al muzicii prin capacitatea ei de a antrena şi dezvolta o serie de procese psihice cum ar fi: atenţia, memoria, afectivitatea, spiritul de ordine şi disciplină, care mai târziu vor da roade în alte domenii. Prin muzică li se îmbogăţeşte copiilor viaţa spirituală, este mai uşor de parcurs calea afectivităţii, accesibilităţii spre frumos, a înţelegerii.

Deci, muzica, această „matematică a sunetelor ” dispune de multiple valenţe formative, contribuind din plin la dezvoltarea afectivă, psihosomatică şi intelectuală a copiilor, dar cu condiţia ca atunci când ea începe să fie utilizată în cadrul instituţionalizat, acest lucru să se realizeze în concordanţă cu particularităţile psihice ale copiilor, să se aplice strategii care să declanşeze starea activă de receptare conştientă a mesajului artistic, devenind astfel ecou al sufletului, act mintal şi afectiv.

Deşi copiii au o mare atracţie pentru muzică, ei trebuie ajutaţi să o înţeleagă, să foloseascăă ori de câte ori consideră potrivit acest lucru. Ei sunt antrenaţi, încă de la grădiniţă şi mai târziu la şcoală, în activităţi care le şlefuiesc vocea şi auzul, dar şi pasiunea şi dragostea pentru muzică. Cântecele pe diferite teme, jocurile muzicale, jocurile cu cântec, audiţiile muzicale, exerciţiile muzicale, sau implicarea activ corporală prin bătut din palme, tropăit, folosirea castanietelor, a tamburinei, a unor instrumente cu claviatură sau a unor jucării muzicale, sunt doar câteva dintre activităţile utilizate de cadrele didactice pentru dezvoltarea simţului artistic, ritmic, melodic şi dinamic.

Versul, muzica vocală, cea instrumentală, gimnastica ritmică, îmbinate armonios asigură dinamismul şi varietatea unui spectacol prezentat de copii, le trezeşte acestora trăiri minunate când reuşesc să trezească emoţii în sufletul spectatorilor. Momentele acestea de maximă bucurie, întăresc şi fortifică sufletele viitorilor adulţi, aduc lumina în suflete, dau aripi imaginaţiei şi entuziasmului, stimulând gândirea creatoare.

 Muzica se poate îmbina cu succes şi cu conţinutul altor obiecte de învăţământ cum ar fi istoria, limba română, limbile străine, matematica, cunoaşterea mediului, ajutându-i pe elevi la însuşirea mai plăcută, atractivă, influenţând pozitiv asimilarea conţinutului acestor obiecte, trezindu-le emoţii şi trăiri puternice.

Este suficient să priveşti feţele luminoase ale unor copii care cântă, să-ţi dai seama de staea interioară a acestora, de sentimentele şi implicarea sufletească a lor. Nu e nouă afirmaţia că prin muzică se menţine starea de sănătate psihică şi terapeutică a organismului, se asigură o sursă de bucurie şi optimism, ancorându-l puternic pe copil în realitate.

Încă în zorii civilizaţiei, cercetătorii în domeniul medicinei au scos în evidenţă influenţa pe care muzica o ae asupra vindecării organismului. Geneza cuabitării stă în incantaţia magică asociată actului terapeutic din vremea lui Esculap. Muzica are deci nu numai finalitate estetică ci şi puteri tămăduitoare. Vindecarea prin artă, tămăduirea sufletului şi, prin el, a trupului confirmă condiţia ontologică superioară a fiinţei umane: homo musicalis – homo aestheticus.

Muzica tămăduieşte, înalţă, înnobilează sufletele atât ale copiilor cât şi ale celor trecuţi de multă vreme de această vârstă şi aşa după cum afirmă Cioran „Dacă n-am fi avut suflet, muzica l-ar fi creat”.

 

Bibliografie

Metodica predării muzicii la clasele I- IV, E.D.P., Bucureşti, (1974).

Marciuc, Larisa, Miracolul muzicii copilului meu, Ed. V&I Integral, Bucureşti, (2007).

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 2-3/2004.

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 1-2/2005.

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 1-2/2005.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Inscrierea in invatamantul primar 2013

Înscrierea în învăţământul primar 2013   A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 162/2013 Ordinul MEN nr. 3434/2013 privind aprobarea calendarului şi a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru...

Read more

Alaturi de scoala

STUDIU- ALĂTURI DE ŞCOALĂ Prof.inv.primar Gligor Dana Școala Gimnaziala Cîmpeni Împreunã cu pãrinţii,şcoala îşi are rolul ei bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primarã a copilului. În acest context, educarea pãrinţilor...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VI-a

Lecturi obligatorii pentru clasa a VI-a   Literatura română *** Toma Alimos *** Novac si corbul Octavian Goga Poezii( selectiv) Grigore Alexandrescu Fabule( selectiv) George Cosbuc Poezii( selectiv) V. Alecsandri Pasteluri Mihai Eminescu Poezii Tudor Arghezi Cărticică de seară, Ce-ai cu mine, vântule? I. L. Caragiale Momente şi schiţe Ion Creanga Prostia...

Read more

Emotii si temeri privind adaptarea copil…

EMOŢII ŞI TEMERI PRIVIND ADAPTAREA COPILULUI LA GRĂDINIŢĂ Prof. înv. preşc. Brehoi Maria Grădiniţa cu P.P.Nr.33, Braşov Începerea şcolii şi a grădiniţei este o perioadă plină de emoţii atât pentru copii...

Read more

Procesul de invatamant si sistemul de in…

PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT   Înv. Dobraniş Gabriela, Şcoala Gimnazială Ungureni, Bacău   Procesul de învăţământ este considerat cea mai înaltă formă de organizare şi desfăşurare a educaţiei, determinate de prezenţa...

Read more

La modalisation quelques typologies

LA MODALISATION-QUELQUES TYPOLOGIES   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara   La modalisation est une notion conflictuelle de la linguistique contemporaine. Cela résulte de sa polymorphie et de son caractère vaste et mouvant. De...

Read more

Importanta creativitatii in dezvoltarea …

IMPORTANŢA STIMULĂRII CREATIVITĂŢII ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI   Marinescu Larisa Eromanga, Profesor Psihopedagog, Centrul de Pedagogie Curativă HD - locaţia Lupeni, Judeţul Hunedoara     Creativitatea poate fi definită ca trăsătură complexă a personalităţii umane, constând...

Read more

Planificare model pentru limba si comuni…

Planificare model pentru limba si comunicare invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more