Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa
Marţi, 08 Ianuarie 2013 12:53

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa

Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme diverse de manifestare (vechii greci sarbatoreau incheierea recoltatului aducand ofrande zeitei Demetra, protectoarea semanaturilor, romanii oferind zeitei Ceres o coroana din spicele cele mai frumoase).

 

Obiceiul Cununii s-a pastrat pana in zilele noastre, mai ales in Transilvania. El consta intr-o ceremonie care se poate desfasura in doua moduri: in gospodaria individuala (fiecare taran, dupa ce termina de secerat, facea o cununa din spice de garu, o uda si indeplina impreuna cu membrii familiei un ritual de proportii reduse); in cadrul colectivitatii (se organizau claci la gospodarii cei mai harnici, iar la terminarea lucrului, la sarbatoarea Cununii participau toti seceratorii, conferindu-i un fast deosebit).

In Nasaud, ceremonialul Cununii decurge astfel: la sfarsitul secerisului, femeile mai pricepute aleg un stog din cele mai frumoase spice de grau si impletesc o cununa asemenatoare cu pieptanatura care se face fetei pentru ceremonia nuptiala. Se formeaza apoi un alai de fete si femei care insotesc spre sat pe tanara careia ii revine cinstea de a purta cununa (aceasta trebuie sa fie casta, astfel in anul urmator graul se face “neghinos si cu taciune”). Pe tot parcursul drumului, femeile intoneaza cantecul ceremonial al cununii, totul avand o solemnitate deosebita.

Cand alaiul intra in sat, la raspantii, cununa este udata din abundenta cu apa de feciorii care asteapta cu donitele pline. La casa gazdei care a organizat claca, dupa ce este inconjurata de trei ori masa special amenajata intocmai ca la nunta, are loc “tarostea” sau “descantecul cununii”; o femeie povesteste pataniile petrecute de la holda pana aici, impletite cu intamplari imprumutate din basm.

Spre sfarsit se adreseaza cuvinte de lauda gazdei care s-a invrednicit sa implineasca aceasta sarbatoare si i se cer daruri pentru osteneala seceratorilor, iar apoi se cere ceremonios unui tanar (care trebuie sa indeplineasca anumite conditii) sa ia cununa de pe capul fetei. Acesta saruta fata, ia cununa si o pune pe masa.

Urmeaza ospatul cununii la care participa numai seceratorii. Inainte, mancarurile ce se serveau cu acest prilej erau specifice – nu lipsea graul fiert in lapte. In ultima vreme se ofera : zeama de tosmagi (taietei), galuste cu curechi si orez, slanina, pita, ginars.

Sarbatoarea se incheie cu petrecerea celor tineri, iar cununa este asezata de gazda la loc de cinste, in grinda casei, pana toamna cand este imblatita, urmand ca primavara boabele sa fie amestecate simbolic cu cele ce vor fi insamantate.

Autor: C. Marian

 

Ultima actualizare în Vineri, 18 Ianuarie 2013 13:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

IMAGOLOGIA LITERARA COMPARATA

STUDIU PRIVIND IMAGOLOGIA LITERARÃ COMPARATÃ Prof. Maria Drãgulescu Şcoala Generalã Nr. 7, Tg-Jiu     Câteva repere teoretice si metodologice   O directie de cercetare în domeniul stiintelor...

Read more

Problema libertatii la Dostoievski

STUDIU ASUPRA PROBLEMEI LIBERTĂȚII LA DOSTOIEVSKI   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Problema libertății apare în opera lui Dostoievski în “Frații Karamazov” și presupune posibilitatea personajului de a...

Read more

Situatia implementarii clasei pregatitoa…

Situaţia implementării clasei pregătitoare pentru anul şcolar 2012-2013   Pentru anul şcolar 2012 - 2013 s-au înscris 127.665 de elevi pentru clasa pregătitoare şi 171.885 de elevi pentru clasa I.  Prin hotărârea de...

Read more

Pedagogie si psihologie

 Materiale si resurse - Pedagogie si psihologie          Didactica psihologiei - Dorina Salavastru    Psihologie sociala - Adrian Neculau    Regulile metodei sociologice - Emile Durkheim    Sociologie generala - Petre Andrei      Stim sa ne crestem copiii?    Psihologia copilului            Cum...

Read more

Directii expresioniste in poezia lui Ion…

DIRECŢII EXPRESIONISTE IN POEZIA LUI ION BARBU Institutor: Nevodenszki Sorina Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Jud. Timis   “În poezia mea, ceea ce ar putea trece drept modernism nu este...

Read more

Planificare model pentru chimie invatama…

Planificare model pentru chimie invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Stilurile limbii in opera lui Max Bleche…

STILURILE LIMBII ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Literatura de specialitate împarte sistemul stilistic al limbii în...

Read more

Metode alternative de evaluare

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE Prof. Camelia Cosma Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău și Școala Gimnazială ”Corneliu Coposu” Zalău Profesorul de biologie trebuie să plece...

Read more