VALORIFICAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

ÎN ACTIVITĂŢILE GEOGRAFICE

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila

Rezumat: Articolul prezintă exemple de sarcini de lucru la geografie care valorifică fiecare tip de inteligenţă.

Cuvinte cheie: inteligenţe multiple, sarcini de lucru.

 Profesorul Howard Gardner de la Universitatea Harvard, în lucrarea sa “Frames of mind” (1983), prezintă teoria inteligenţelor multiple (Multiple Intelligences) prin care explică diferenţele dintre fiinţele umane şi în care abordează calitativ inteligenţa. Gardner consideră că inteligenţa este o promisiune de potenţial biopsihologic, un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate ca valori. Creativitatea reprezintă nivelul superior de manifestare a tuturor inteligenţelor.

 Iniţial Gardner a identificat şapte tipuri de inteligenţă, dar în 1999 a mai adăugat încă două:

- inteligenţa verbal-lingvistică

- inteligenţa logico-matematică

- inteligenţa muzicală/ritmică

- inteligenţa vizuală/spaţială

- inteligenţa naturalistă

- inteligenţa corporal - kinestezică

- inteligenţa interpersonală

- inteligenţa intrapersonală

- inteligenţa existenţială

Abordând educaţia din perspectiva inteligenţelor multiple, profesorii vor conştientiza că elevii au combinaţii diferite de inteligenţe şi pot ţine seama în lecţii de aceste diferenţe dintre elevi. De asemenea, pot influenţa modul de a învăţa al elevilor, îi pot implica pe elevi în situaţii adecvate de învăţare şi în care elevii pot obţine succes pentru că învaţă cu plăcere şi uşor. Profesorii îi pot ajuta pe elevi să-şi îmbunătăţească învăţarea folosind punctele lor forte şi se pot concentra asupra a ceea ce elevii fac bine şi nu pe ceea ce ei nu pot face.

Pentru a proiecta activitatea din perspectiva inteligenţelor multiple, se poate presupune că profesorii ar trebui să cunoască inteligenţele pe care le are fiecare copil, ceea ce este dificil de aflat şi, mai ales, de respectat în lecţie. Totodată, ar trebui să aibă în vedere că, nu se poate diagnostica în mod categoric prezenţa sau absenţa unei inteligenţe, că nu există persoane care să aibă dezvoltat un singur tip de inteligenţă şi că nu există activitate posibil de realizat cu un singur tip de inteligenţă. Pornind de la aceste premise, profesorul poate plasa elevii în timpul unei lecţii în situaţii diferite de învăţare în aşa fel ca ei să îşi poată valorifica şi dezvolta toate cele nouă tipuri de inteligenţă. Dacă profesorul nu ţine cont de inteligenţele multiple, el dă tuturor elevilor o sarcină de lucru pentru rezolvarea căreia este necesară inteligenţă logico-matematică, elevii cu acest tip de inteligenţă au şansa să o rezolve repede şi bine, obţin satisfacţie şi au oportunitatea să îşi dezvolte această inteligenţă în detrimentul celorlalte. Ceilalţi elevi vor rezolva sarcina de lucru mai puţin bine şi pot avea un eşec.

În proiectarea activităţii profesorul poate urma mai multe modele de lucru:

1. Grupează elevii după tipul de inteligenţă predominant şi dă fiecărui grup să rezolve o sarcină de lucru în funcţie de acest tip de inteligenţă.

Exemplu: pentru lecţia “Franţa”, clasa a VI-a:

- matematicienii vor elabora un ciorchine structurat despre subiect sau vor completa un tabel;

- plasticienii vor elabora sigla, blazonul sau o hartă cu figuri;

- muzicienii vor compune un cântec;

- scriitorii vor compune un cvintet;

- existenţialiştii vor anticipa ce se va întâmpla în viitor cu Franţa datorită încălzirii climei;

- cei cu inteligenţă intrapersonală vor scrie un eseu despre sentimentele lor faţă de Franţa;

- grupul de elevi cu inteligenţă interpersonală va realiza un interviu despre Franţa şi francezi;

- naturaliştii vor prezenta asociaţiile de plante şi de animale specifice Franţei.

2. Grupează aleator elevii şi dă tuturor grupurilor aceeaşi sarcină de lucru, care permite implicarea elevilor în rezolvare în funcţie de inteligenţele pe care le posedă.

Exemplu: să facă un proiect, un poster, o prezentare în Power Point, un flayer etc.);

- lucrează frontal cu clasa, dar propune elevilor o suită de sarcini de lucru în rezolvarea cărora sunt solicitate pe rând anumite tipuri de inteligenţe sau anumite ansambluri de inteligenţe;

- dă o sarcină complexă de lucru fiecărui elev în rezolvarea căreia sunt solicitate toate tipurile de inteligenţă: spre exemplu:

- să prezinte un oraş folosind fotografii şi hărţi, scriind denumirea sa cu litere decupate de hârtie colorată,

- scriind un text,

- desenând un blazon sau o siglă,

- compunând un cântec,

- făcând un traseu turistic prin oraş,

- scriind un eseu despre oraş,

- realizând un interviu cu un coleg despre oraş.

Propun mai jos exemple de sarcini de lucru rezolvabile prin utilizarea predominantă a unui anumit tip de inteligenţă şi care pot fi propuse elevilor în lecţiile de geografie:

1. Pentru inteligenţa verbal-lingvistică:

- scrie un eseu despre vizita ta în Bulgaria;

- observă în fotografie Piaţa San Marco din Veneţia. Imaginează-ţi că eşti în piaţă şi scrie ce ţi se pare interesant;

- scrie/caută ghicitori, proverbe sau zicători despre …;

- concepe un afiş pentru Peştera Urşilor;

- creează un rebus sau aritmogrif despre …;

- descrie peisajul montan din imagine;

- scrie un text cu cuvinte date sau termeni cheie daţi în avans;

- completează un text lacunar;

- pronunţă denumiri de localităţi în alte limbi;

- citeşte o lectură geografică;

- scrie un reportaj despre …;

- descrie un loc deosebit de pe glob;

- scrie un cvintet despre …;

- formulează întrebări/răspunsuri despre …;

- răspunde la următoarele întrebări sau ghidul de studiu;

- caută termenii următori în dicţionar;

- defineşte termenii;

- restructurează definiţia … etc.

2. Pentru inteligenţa logico-matematică:

- anticipează ce se va întâmpla dacă …;

- anticipează consecinţele faptului că …;

- ordonează cronologic etapele unui proces geografic (eroziune, erupţie vulcanică);

- realizează o clasificare pe baza unor criterii;

- stabileşte asemănările şi deosebirile dintre două localităţi/ tipuri de medii etc.;

- rezolvă un exerciţiu, o problemă, un studiu de caz;

- pune diagnosticul în acest caz;

- aplică formula …;

- realizează o hartă conceptuală, un tabel;

- elaborează climograma folosind datele …;

- stabileşte categoriile/clasificarea …;

- stabileşte ordinea evenimentelor, a priorităţilor;

- rezolvă puzzle, rebusul;

- stabileşte relaţia dintre temperatura medie anuală, cantitatea medie anuală de precipitaţii şi înălţimea arborilor;

- completează un tabel cu date extrase din text ... etc.

3. Pentru inteligenţa muzicală/ritmică:

- scrie versurile unui cântec despre …;

- cântă un cântec specific ţării …;

- ascultă muzică specifică acestei ţări;

- creează un cântec despre o ţară, o capitală;

- ascultă muzica în timpul activităţii;

- recunoaşte ţara din care provine un cântec ascultat;

- stabiliţi regiunea ţării din care provine cântecul popular ascultat, etc.

4. Pentru inteligenţa vizuală / spaţială:

- elaborează organizatori grafici (copacul ideilor, ciorchine nestructurat);

- subliniază cuvinte cheie şi idei esenţiale într-un text;

- colorează cuvinte cheie, sintagme într-un text;

- realizează sigle, blazoane;

- completează jurnalul grafic;

- identifică un traseu pe o hartă;

- desenează schiţa unei ţări pe baza altei hărţi sau din memorie;

- prezintă monumentele de arhitectură celebre dintr-o ţară pe baza unor fotografii;

- elaborează o blocdiagramă pentru relieful carstic;

- elaborează un poster, un flayer, o reclamă;

- elaborează diagrame;

- vizionează un film documentar;

- analizează o fotografie;

- elaborează o hartă mentală a localităţii, etc.

5. Pentru inteligenţa naturalistă :

- colectează şi prezintă informaţii din ziar despre evenimente biologice şi ecologice;

- identifică plante şi animale în mediu, în fotografii, în desene;

- identifică condiţiile optime de mediu pentru o plantă sau pentru un animal;

- identifică plante şi animale care îţi plac cel mai mult dintr-un mediu;

- întocmeşte o listă cu ţările în care trăieşte puma;

- scrie câte un animal specific fiecărui continent;

- explică cum se cultivă orezul;

- realizează colaje despre …;

- realizează o colecţie de roci şi minerale;

- elaborează propuneri de ecologizare a unei zone;

- stabileşte un traseu turistic pe hartă, etc.

6. Pentru inteligenţa corporal-kinestezică:

-mimează o plantă, un animal, o erupţie vulcanică;

- indică la hartă;

- învaţă un dans specific unei ţări;

- joacă un joc de rol dramatic;

- foloseşte globul geografe;

- realizează un mulaj pentru o formă de relief;

- foloseşte busola în teren;

- orientează-te pe hartă aplicând roza vânturilor;

- execută măsurători pe hartă cu compasul, cu rigla;

- cartează o regiune;

- marchează un traseu turistic în teren, etc.

7. Pentru inteligenţa interpersonală:

- analizează spaţiul în care se desfăşoară un conflictul militar din zona Asiei;

- realizează un interviu, o anchetă;

- stabileşte caracteristicile poporului român;

- adresează întrebări unui coleg;

- ajută un coleg să se orienteze pe hartă sau în teren;

- realizează un interviu cu un musulman pentru a-i înţelege valorile, cultura;

- negociază conflictul dintre investitori şi cei care protejează mediul;

- realizaţi un proiect în grup, etc.

8. Pentru inteligenţa intrapersonală:

- elaborează un eseu cu propriile gânduri şi reacţii în legătură cu …;

- spune ce ai face dacă ai fi în locul ….?

- scrie un eseu cu tema ...;

- elaborează organizatori grafici (copacul ideilor, ciorchine nestructurat);

- subliniază cuvinte cheie şi idei esenţiale într-un text;

- colorează cuvinte cheie, sintagme într-un text;

- realizează sigle, blazoane;

- completează jurnalul grafic;

- identifică un traseu pe o hartă;

- desenează schiţa unei ţări pe baza altei hărţi sau din memorie;

- prezintă monumentele de arhitectură celebre dintr-o ţară pe baza unor fotografii;

- elaborează o blocdiagramă pentru relieful carstic;

- elaborează un poster, un flayer, o reclamă;

- elaborează diagrame;

- vizionează un film documentar;

- analizează o fotografie;

- elaborează o hartă mentală a localităţii.

- scrie opiniile tale despre …

- identifică trăsăturile proprii şi care sunt specifice şi unui alt popor;

- ce ar fi diferit dacă ai fi trăit într-o altă cultură?

- ce îţi place în mediul geografic în care trăieşti?

- ce iţi displace?

- ce ai face pentru a te adapta să trăieşti în Sahara?

- stabileşte un plan de acţiune pentru …;

- stabileşte o listă de priorităţi;

- completează într-un jurnalul opiniile despre călătoria ta în … etc.

9. Pentru inteligenţa existenţială:

- anticipează ce se va întâmpla cu omenirea prin încălzirea globală a climei;

- stabileşte măsuri pe care ar trebui să le ia oamenii pentru protecţia mediului;

- scrie cum a fost influenţat poporul român de locuirea sa în spaţiul carpatic;

- scrie cum a fost influenţat poporul român de poporul turc;

- scrie ce crezi că se va întâmpla cu populaţia din sudul ţării datorită deşertificării;

- explicaţi cum s-a format universul;

- explicaţi faptul că universul este infinit în timp şi în spaţiu;

- explicaţi ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă s-ar inversa polii acestuia;

- explicaţi ridicarea nivelului apei mărilor şi oceanelor datorită încălzirii globale, etc.

Bibliografie

Bernat, Simona-Elena, Diversitatea în învăţare şi modalităţi de a răspunde acesteia prin predare, „Şcoala reflexivă”, vol. 2, nr. 1 (4), Cluj-Napoca., 2005

Gardner, Howard, The Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, Fontana Press, An Inprint oh Harper Collins Publishers, Second Edition, New York., 1993